Sa ne ferim de duhovnicii contemporani care au gandire ecumenista

Mai jos va publicam cateva scrisori schimbate intre parinte Dumitru Staniloaie si anglicanul Donald Allchim. Aceste scrisori ne arata clar ca parintele Dumitru Staniloaie avea ganduri ecumeniste si nicidecum cum afirma idolatrii lui ca ar fii cel mai mare teolog.

Asta este o alta dovada pe langa faptul ca promova teoria ramurilor.

Chiar daca acesti duhovnici au spus si lucruri bune, nu este bine sa luam nimic de la ei, deoarece binele amestecat cu raul nu duce la ceva bun dupa cum spune si Sf Apostol Pavel in Epistola a doua către Corinteni :cap 6,vers15 

Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?

Noi trebuie sa cautam adevarul doar la Sfintii Parinti si nicidecum la duhovnicii contemporani.

Cartea unde gasim scrisorile se numeste „ O prietenie intre Parintele Dumitru Staniloae si Parintele Donald Allchin, Dorin-Demostene Iancu (trad.) – Editura Basilica „ .


Acest Donald Allchin era de religie anglican , si a primit titlul de Doctor Honoris causa al Facultatii de Teologie din Bucuresti in anul 1979 , informatie luata din prefata cartii semnata Lidia Staniloae , fiind propus chiar de parintele Staniloae , dupa cum arata acesta intr-una din scrisorile destinate lui Allchin .
Dar sa lasam cateva scrisori sa vorbeasca de la sine , sa vedem care era atitudinea parintelui Staniloae fata de „biserica” anglicana , pe care o numeste gresit biserica , dar si ecumenism in general :

Scrisoarea a X-a
Bucuresti 25 II 1970
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Dumnezeu sa ne ajute sa realizam acest plan , din care ar putea iesi mai multa forta in activitatea noastra pentru apropierea Bisericilor noastre .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Scrisoarea a XV-a
Bucuresti 7 IX 1970
Draga Parinte si frate Donald ,
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
I-am relatat Patriarhului nostru cele traite in Anglia . I-am spus despre dorinta dumneavoastra de a realiza un schimb de maici si este intru totul de accord .

Scrisoarea XIX
Bucharest 18 II 1971
Draga parinte Allchin,
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ma coplesiti cu prietenia dumneavoastra plina de sacrificiu . Il rog pe Domnul nostrum Iisus Hristos sa binecuvanteze conferintele dumneavoastra din America cu bogate fructe spre slava Sa .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Va multumesc si pentru initiativa de a ma proclama unul din vicepresedintii Asociatiei Sfantului Alban si Sfantului Serghie si va rog sa transmiteti tuturor membrilor recunostinta mea pentru aceasta mare si nemeritata onoare .
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Scrisoarea a XXIX-a
Bucuresti 18 V 1972
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
De indata ce m-am intors la Bucuresti am insistat la Departamentul (Cultelor) pentru a grabi venirea maicutelor , aratand importanta acestui eveniment pentru relatiile noastre . Sunt bucuros sa vad acum rezultatul .
Apropierea spirituala anglicano-româna progreseaza !
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Scrisoarea a XXXIV-a
Bucuresti 18 X 1973
Am primit cu bucurie scrisoarea dumneavoastra , ………………………………………………………………………………
Ma ocup de studentul Alan Scarfe (18) . Va rog sa ii scrieti sa vina la mine . Voi merge cu el la Patriarh pentru o bursa de studii la Institutul nostru Teologic .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….18 – Din 2003 (Alan Scarfe) este episcop de Iowa al Bisericii Episcopale din SUA . Intre 1973-1975 a facut studii doctorale la Institutul Teologic din Bucuresti
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Scrisoarea a XLV-a
Bucuresti 23 sept. 76
Dragul meu prieten Donald ,
Episcopul Antonie mi-a comunicat astazi ca intentioneaza sa ii propuna patriarhului sa vi se acorde titlul “doctor honoris causa” din partea Institutului nostrum Teologic ( dupa ce i-am vorbit mai demult despre acest fapt , lucru care trebuie sa ramana intre noi, pentru a-i lasa impresia ca el a avut initiativa) .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Scrisoarea a LV-a
Bucuresti 3.8.1981

Dragul meu prieten Donald ,
Dupa cum v-am spus la telefon ieri seara , sunt foarte emotionat pentru ca ati randuit sa fiu invitat de Excelenta Sa , Arhiepiscopul de Cantebury , sa vin in Anglia pentru a mi se acorda crucea Sfantului Augustin , printr-o scrisoare adresata Patriarhului nostru .
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fratele dumneavoastra in Hristos ,
Pr.prof. D. Staniloae

Scrisoarea a LXV-a Bucuresti 18 V 85

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Ma bucura afirmatia lui ( a lui E.C. Miller) ca anglicanismul este “spatiul” spiritual prin care ortodoxia poate intra in crestinismul occidental .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cartea a aparut la editura Basilica , Bucuresti 2014

Anunțuri
Publicat în Ecumenism, Inselari contemporane | 1 comentariu

Predica parintelui Xenofont la Duminica Samarineanului milostiv

Publicat în Sfaturi folositoare | Lasă un comentariu

Inselarile promovate de pseudo preotul Irineu Curtescu

Nota redactorilor: Fratilor, vazand atatea divergente si contraziceri va puneti intrebarea pe cine sa mai credeti. Raspunsul il gasim in Sf Scriptura si la Sf Parinti.La Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan Cap 4,vers1,2,3:

„Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume.

În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu.

Şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar în lume.”

Observam ca si in randul nepomenitorilor sunt diferite contraziceri, cu atat mai mult vedem si in afara lor. Ca sa vedem cine spune adevarul si cine nu, in primul rand trebuie noi sa ne dorim cu adevarat sa fim in dreapta credinta si sa cerem in mod sincer de la Dumnezeu lumina Duhului Sfant sa ne intelepteasca sa cercetam cine are dreptate si cine nu. Indiferent de cat de bine ne ar invata un duhovnic sau teolog, sau episcop sau oricine altcineva , daca nu se afla in dreapta credinta sa nu ascultam de ei. Fiindca Mantuitorul ne da porunca sa ascultam doar de cei care ne invata drept.

Un alt aspect pe care trebuie sa il urmarim la cei care se pretind ca sunt mari duhovnici , teologi, credinciosi este faptul ca in scrierile lor, sau in ceea ce vorbesc , daca nu fac citari din Sfintii Parinti, Sf Scriptura, Pidalion cat mai multe, ci citeaza din ” duhovnici contemporani” atunci ne dam seama ca sunt inselati si trebuie sa fugim de ei ca de lupi imbracati in piele de oaie dupa cum ne spune si Sf Ioan Gura de Aur. Niciodata cei care vor asculta de Hristos , Sfintii Parinti, canoane, nu se vor rataci.


Însă, în acele zile, vai monahilor legaţi de averi şi bogăţii şi care de dragul celor materialnice se învoiesc ca înşişi să se robească ereticilor. Îşi vor adormi conştiinţa spunând: „Vom cruţa mănăstirea, iar Domnul ne va ierta“. Nenorociţi şi orbi, ei nici nu gândesc că prin rătăciri (erezii) şi rătăciţi, diavolul va intra în mănăstire şi că apoi nu va mai fi o sfântă mănăstire, ci ziduri goale din care harul va pleca pe veci. – 
PROFEŢIA Sfântului ANATOLIE al OPTINEI despre vremea când ERETICII VOR PUNE MÂNA PE BISERICĂ

După trădarea din Creta, creștinii din România au așteptat, sau încă așteaptă reacția așa-zișilor ”mari duhovnici”, reacție care de cele mai multe ori contrazice învățătura Sfinților Părinti.

Înregistrarea de mai sus este o dovadă că degeaba mergi desculț prin curtea mănăstirii , iarna la 0 grade, dacă nu mărturisești corect credința (este cunoscut faptul că la mănăstirea Ponor,condusă de părintele Irineu regimul impus este foarte dur).  Părintele Irineu este o mostră vie a ne-cunoașterii credinței în Romania. Generația acestor părinți a fost subtil educată de către ecumeniști să ignore canoanele, dar în schimb să predice pocăința și să înșele poporul cu o fățărnicie demonică. Părintele Irineu propovăduiește o credință proprie, inventată de ecumeniști și inoculată lui probabil în tinerețe, conform căreia nu avem voie să judecăm pe nimeni și mai ales pe ierarhi deoarece avem păcate. Cu alte cuvinte, ierarhii ne falsifică ortodoxia, măsluiesc credința iar noi să tăcem fiidcă avem păcate. Dacă se falsifică credința cum ne mai mântuim atunci? Cum vor mai cunoaște copiii noștri credința adevărată dacă noi urmăm îndemnurile părintelui Irinei și stăm indiferenți? Dacă în Kolimbari în 2016 s-a decis că sunt valide căsătoriile mixte dintre ortodocși și neortodocși atunci înseamnă că ne putem căsatori cu neortodocși având impresia ca suntem căsătoriți în fața lui Dumnezeu. De fapt Dumnezeu nu recunoaște acea căsătorie iar noi trăim o viața in pacat. Dacă trăim o viață în păcat atunci cum ne mântuim? Din nefericire parintele Irineu, contrar învățăturii Sfinților Părinți, ne sfătuiește să nu judecăm și să tăcem. Noi, binențeles, nu trebuie să urmăm sfaturile total neînțelepte ale părintelui Irineu, ci pe ale Sfinților Părinți care ne spun cămărturisirea Adevărului este datoria fiecărui ortodox nicidecum opțional.

După cum am afirmat în mai multe rânduri, pe baza realității din teren, în Romania poporul a înțeles foarte puțin credința ortodoxă. În discursul pe care îl puteți urmări mai jos – spun discurs deoarece seamănă foarte mult cu un discurs al pastorilor protestanți – este comparat părintele Ilie Cleopa cu Sfântul Apostol Pavel. Iată o mostră de ortodoxie a părintelui Ilie Cleopa :

”Noi toţi mărturisim “o credinţă, un Domn, un botez”, însă datorită mîndriei şi începătorilor de eresuri, care au schimbat învăţătura de credinţă ortodoxă, apostolică, cu dogme noi după mintea lor, precum şi din cauza păcatelor noastre ale tuturor, au apărut în ultimele secole mai multe Biserici creştine – două apostolice – cea Ortodoxă şi cea Catolică şi trei fără succesiune apostolică: protestantă, reformată şi anglicană.”

Deci marele duhovnic al neamului românesc considera că există două biserici. Probabil doi Hristoși , doi Dumnezei…etc. În mod asemănător , părintele Irineu , nu a dorit să afle credința din scrierile Sfinților Părinți ci de la tot felul de persoane. Ca mulți alții, părintele Irineu, după ce și-a adunat un bagaj de informații , a început să învețe pe cei din jur conform bagajului de cunoștințe adunat anterior, cunoștințe care de multe ori sunt departe de Ortodoxie. Pai dacă părintele irineu nu cunoaște credința cum îi poate învăța pe alții ? A cui învățătură transmite altora? A lui personală sau a lui Hristos? Cum transmite învățătura lui Hristos fără să o cunoască și fără să o mărturisească?

Tot acest discurs al părintelui Irineu este un amalgam de gânduri, o amestecătura, un ghiveci de citate scripturistice amestecate cu sfaturi anti ortodoxe. Ca argument și ca scuză pentru faptul ca dânsul nu mărturisește credința ortodoxă, menționează vizita unui ierom Paisie de la Prodromu care afirmă că îi pare rău că a întrerupt pomenirea ierarhului conform canoanelor (minutul 1:10:00). Ei bine, parintele Irineu , pentru a-și justifica și el lașitatea de a-l mărturisi pe Hristos îl ia ca model pe acest ieromonah. Adică atitudinea unui ieromonah devine dogmă a Bisericii și audiența este îndemnată să facă același lucru! Încă o dovadă că părintele Irineu nu înțelege credința ortodoxă! Ortodocșii pot lua exemple de la alții dacă acele exemple sunt în duhul Sfinților Părinți și al tradiției ortodoxe. Altfel nu ne putem lua după oricine ! Nu mai menționăm faptul că acele frământări ale protosinghelului Paisie de la Prodromu sunt personale, sunt confidențiale și în niciun caz nu trebuie sa ajungă pe internet fară acordul aceluia. Adică eu dacă ma duc la parintele Irineu să mă sfătuiesc într-o problemă , ulterior, problema ajunge pe internet. Halal confidențialitate! Am mai întâlnit această practică și la alți preoți din aceeași generație cu părintele Irineu. Greșeala pe care o face părintele Irineu este că desconsideră total canoanele Bisericii. Oare de ce le desconsideră? Pentru că nu le cunoaște ca și conținut, dar nu cunoaște nici utilitatea și valoarea lor! Desconsideră sinoadele și pe Sfinții care au elaborat acele canoane sub înrâurirea Duhului Sfant. Afirmă că cei de la Rădeni sunt rătăciți și au produs sminteli! În concepția părintelui Irineu cei care au aplicat canonul 15 de la sinodul I-II Constantinopol produc sminteli. Din nou trebuie să subliniem confuzia și rătăcirea în care se află părintele Irineu: nu ia în considerare deloc canoanele din prea multă părere de sine! Consideră că el este prea deștept, este deasupra Sfintelor Canoane și nu are cum să greșească!

Pană la acest moment al discursului părintelui Irineu , aflăm cine sunt cei pe care trebuie să-i urmăm : P Ilie Cleopa și protosinghel Paisie de la Prodromu. Nu amintește deloc de faptele Sfinților Părinți cand s-au confruntat cu erezii . Halal Ortodoxie!

Apoi la minutul 1:14:00 ne divulgă detalii de la Sfânta taină a spovedaniei a unei maici, Pahomia, pe care o chema Paraschiva înainte. În paranteză părintele Irineu afirma că nu este de acord cu sinodul din Creta din 2016 și nici cu ecumeniștii și că îi dă anatema cu totul. Spune că de omul eretic să te depărtezi ca de satana. Apoi spune că o întreabă pe această maică Pahomia despre “sinodul de la Creta”. Acesta spune că nu știe nimic , că ea își face rugăciunea si canonul și nu are treabă cu acest lucru. Adică o atitudine de totală indiferență fața de erezie și de falsificarea credinței! Pai așa au procedat Sfinții Părinți ? Au avut o atitudine de indiferență atunci când a apărut o erezie in Biserică și erau în pericol atâtea suflete? “Și-au văzut de canon și nu au avut treabă ?” Părintele Irineu uită că Sfinții Părinți și-au dat viața pentru ca noi să avem astăzi credința ortodoxă , iar noi suntem sfătuiți de către părintele Irineu să urmam exemplul acelei maici Pahomia, care este indiferentă la ce se întâmplă în Biserică și zace într-un formalism ? Ce fel de duhovnic este părintele Irineu? Ca duhovnic nu cumva ar trebui să o trezească pe acestă maică? Ce folos are acea maică ducându-se la părintele Irineu? În acest mod perfid au lucrat ecumeniștii de-a lungul vremii. Părintele Irineu , este o victimă a acestora , care la rândul lui învață pe ucenici să tacă, să facă ascultare și nu cumva să calce pe urmele Sfinților Părinți, să mărturisească, să lupte pentru apărarea credinței. Mostră de duhovnic cu gândire duală! Pe de o parte spune ca nu este acord cu ereticii și îi dă anatema iar pe de altă parte ne dă exemplu indiferența fața de Biserică și de credință! Ceea ce face si spune părintele Irineu, nu este credința ortodoxă ci părere proprie. Cine îl urmează pe părintele Irineu , învață o credință străină de Ortodoxie! “Ortodoxia “părintelui Irineu  dar nu a lui Hristos! Sunt convins că dupa moartea părintelui Irineu va fi considerat „noul Visarion” sau poate reîncarnarea acestuia.

Apărarea credinței nu este opțională cum greșit învață părintele Irineu! Părintele Irineu învață că nu trebuie să fim mărturisitori precum Sfinții Părinti, ci să tăcem și să fim indiferenți!

Sfântul Teodor Studitul despre datoria mirenilor de a mărturisi credința ortodoxă :

“Atunci cînd Credinta e primejduitã, porunca Domnului este de a nu pãstra tãcere. Dacã e vorba de Credintã, nimeni nu are dreptul sã zicã: “Dar cine sunt eu? Preot, oare? N-am nimic de-a face cu acestea. Sau un cîrmuitor? Nici acesta nu doreste sã aibã vreun amestec. Sau un sãrac care de-abia îsi cîstigã existenta? … Nu am nici cãdere, nici vreun interes în chestiunea asta. Dacã voi veti tãcea si veti rãmîne nepãsãtori, atunci pietrele vor striga, iar tu rãmîi tãcut si dezinteresat?”
“Sinodul nu este aceasta: sa se întruneascã simplu ierarhi si preoti, chiar dacã ar fi multi; ci sã se întruneascã în numele Domnului, spre pace si spre pãzirea canoanelor… si nici unuia dintre ierarhi nu i s-a dat stãpînirea de a încãlca canoanele, fãrã numai sã le aplice si sã se alãture celor predanisite, si sã urmeze pe Sfintii Pãrinti cei dinaintea noastrã… Sf. Ioan Gurã de Aur a spus deschis cã dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati în comuniune cu ei.”
“Avem poruncã de la însusi Apostolul Pavel cã, atunci cînd cineva învatã ori ne sileste sã facem orice alt lucru decît am primit si decît este scris de canoanele Sinoadelor ecumenice si locale, acela urmeazã a fi osîndit, ca nefãcînd parte din clerul sfintit. Nici un sfînt nu a încãlcat legea lui Dumnezeu; dar nici nu s-ar fi putut numi sfînt, dacã ar fi cãlcat-o.”
“Si chiar dacã am fi pãcãtosi în multe, totusi suntem ortodocsi si mãdulare ale Bisericii Universale, îndepãrtîndu-ne de orice erezie si urmînd oricãrui Sinod recunoscut ca ecumenic sau local. Si nu numai acestora, ci si hotãrîrilor pe care le-au luat si le-au propovãduit Sinoadele. Nici nu este ortodox desãvîrsit, ci pe jumãtate, cel care crede cã are dreapta credintã, dar nu se alãturã dumnezeiestilor Canoane.” (Migne, PG Epistola II.81) .

„Căci nu prin anumite persoane se definește creștinismul, ci prin adevărul și acrivia credinței, pe care să le imităm.” (Sfântul Grigorie Palama, Opere, volumul al II-lea, p. 627).

„Pe orice cleric a cărui credință, cuvinte și fapte nu sunt în acord cu învățăturile Sfinților Părinți să nu nu îl primim în casa noastră, ci să ne îndepărtăm de el și să îl urâm ca pe un demon, chiar dacă va învia și morți și va face nenumărate minuni.”( Sfântul Simeon Noul teolog, Cuvântul al șaselea).

„Suntem în comuniune cu cei pe care îi pomenim și îi pomenim pe cei cu care suntem în comuniune.” (Sfântul Dositei al Ierusalimului).

„Ne îndepărtăm de cei al căror cuget este neortodox și este normal și datoria noastră să ne ferim și de comuniunea noastră cu ei.” (Sfântul Athanasie cel Mare, în P.G. volumul 26, coloana 1188BC).

„Sunt vrăjmași ai lui Dumnezeu și cei care se află în comuniune cu ereticii.” (Sfântul Ioan Gură de Aur, în P.G. volumul 99, coloana 1048.)

Să continuam cu discursul părintelui Irineu…la minutul 1:16:00 părintele Irineu ne dovedește ca nu cunoaște ce este Biserica. Afirmă că cine nu mai participă la slujbele unde sunt pomeniți ereticii ecumeniști se depărtează de BisericăÎn concepția părintelui Irineu Biserica este același lucru cu ereticii și cu clădirea bisericii(construcția).

Sfântul Maxim afirmă că Duhlul Sfânt este absent din acea biserică care nu mai mărturiseşte Credinţa Ortodoxă, ceea ce face zadarnică orice comuniune cu ea. Comuniunea cu o biserică presupune unitatea credinţei, mărturisirea unei credinţe neortodoxe de către această biserică exclude orice comuniune cu ea. Autoritatea bisericească se întemeiază pe Mărturisirea Credinţei Ortodoxe … Pe de altă parte, orice pomenire în diptice a unui patriarh eretic înseamnă autoexcluderea din Biserica Sobornicească (Catholică) şi din comuniunea cu ea. Biserica Universală (Catholicească) este mărturisirea dreaptă şi mântuitoare a credinţei în El, Dumnezeul a toate. Dacă Roma mărturiseşte cu toate celelalte biserici o credinţă eterodoxă (eretică), atunci înseamnă că nici o biserică din Pentarhie (cele cinci Patriarhii) nu poate pretinde să aparţină Bisericii Soborniceşti şi Apostoleşti şi să se identifice cu ea, să fie cu adevărat Biserică. Biserica pământească nu mai este prezentă prin urmare decât în conştiinţa credincioşilor care mărturisesc încă Dreapta Credinţă.

Bisericile care Mărturisesc Credinţa Ortodoxă aparţin, sau mai precis sunt Biserica Sobornicească (Catholicească), iar cele care nu o mărturisesc sunt în afara acesteia. Biserica Sobornicească (Catholicească) se găseşte acolo unde este mărturisită Credinţa Ortodoxă şi fiecare Patriarh sau Episcop care este în fruntea unei biserici trebuie să fie garantul acestei credinţe.

Ceea ce determină unirea şi comuniunea cu Biserica Sobornicească (Catholicească) este Mărturisirea Credinţei Ortodoxe, iar ceea ce cauzează şi menţine ruptura de această comuniune este mărturisirea unei credinţe eterodoxe (eretice).

Dacă Hristos nu este mărturisit corect, atunci comuniunea cu El şi cu cei care Îl mărturisesc în mod ortodox devine imposibilă, căci cel care nu Îl mărturiseşte pe Hristos în mod corect, adică în conformitate cu Tradiţia, se plasează în afara Lui. Acela care nu primeşte pe Apostoli, pe Prooroci şi pe Învăţători, ci nesocoteşte expresiile şi glasurile lor, acela dispreţuieşte pe Hristos Însuşi.

Dreapta Credinţă ca şi criteriu al apartenenţei la Biserică nu este definită de o biserică oarecare, de  clerul său,  de Patriarhul şi de credincioşii ei, ci de întreaga Tradiţie a Bisericii Universale. Criteriul Credinţei Ortodoxe este acordul cu Tradiţia, aşa cum este ea exprimată de învăţăturile Sfintei Scripturi, ale Apostolilor, Sinoadelor şi ale Sfinţilor Părinţi. Dar, chiar şi Sinoadele trebuiesc primite şi aprobate în relaţie cu Credinţa Ortodoxă, aşa cum este ea definită în Tradiţie în toate componentele ei.

Mărturisirea adevăratei credinţe condiţionează apartenenţa la Biserică, împărtăşirea, primirea Sfântului Duh, unirea cu Hristos şi apartenenţa la Trupul Său. Ea ne priveşte, deci, pe toţi în mod vital. Iar mântuirea noastră depinde de aceasta. De aceea, apărarea Dreptei Credinţe nu reprezintă pentru Sfîntul Maxim doar o discuţie de dogmatică abstractă, ci o problemă de viaţă şi de moarte.

O mare problemă a părintelui Irinei este că a ajuns un duhovnic “de renume” fără să cunoască corect Ortodoxia. Acum nu mai poate da înapoi spunând: “Fraților am greșit, am spus prostii si v-am îndemnat greșit. Iertați-mă!” . E greu să recunoști că ai greșit într-adevăr. Are mare legătură cu smerenia. În aceste vremuri falșii învățători au diferite chipuri : de la duhovnici cu barbă cu un discurs protestant cum este părintele Irineu la profesori conferențiari universitari preot doctor Constantin Necula care subtil învață erezia.

La minutul 1:42:00 părintele Irineu învață că dacă urmăm canonul 15 amintit mai sus , care este obligatoriu și nu opțional, ne despărțim de Adevărata Biserică. Cu alte cuvinte, părintele Irineu, din părere proprie, sugerează că Duhul Sfânt învață prin acest canon să ne despățim de Biserică. Părintele Irineu hulește astfel pe Duhul Sfânt! Iată unde duce necunoșterea credinței! Se ajunge la hule si blasfemii , din mândrie și din părere despre sine.  Apoi aduce în discuție o conversație particulară pe care a avut-o cu părintele Antim pe care l-a întrebat “ți-a descoperit Dumnezeu să faci treaba asta?” Adică dacă i-a descoperit Dumnezeu părintelui Antim să întrerupă pomenirea. Dar oare era nevoie să-i descopere Dumnezeu? Nu cumva avem Sfintele Canoane și faptele Sfinților Părinți care ne învață ce trebuie să facem în această situatie? Dar părintele Irineu nu citește faptele Sfinților Părinți și cu atat mai puțin Sfintele Canoane.De ce ? Pentru ca nici cei de la care a primit învățătură nu le citeau și nici nu le promovau. Nu le citește pentru ca el este deștept, înțelept și nu are nevoie de ele! În schimb învinuiește pe alții care au procedat în mod canonic precum părintele Antim. Amară înșelare a părintelui Irineu! Oare ce folos vor avea cei care îl urmează ?

La minutul 1:48:00 confunda iubirea de soție cu iubirea de Dumnezeu! Trecem peste acest lucru întrucât nu ține de erezie și de credință. Ultima înșelare pe care am observat-o, pentru că este posibil să fii scăpat multe altele, este la minutul 2:18:00 , unul din adepții acestui parinte spune că în zonă (Anglia) vine un preot care nu pomenește pe eretici; părintele Irineu pomenește ceva despre conștiință lui (de parcă conștiința este reperul și nu credința ortodoxă, canoanele si Sfinții Părinți) și motivează că episcopul lui nu l-a deranjat cu nimic. Uită desigur că la minutul 1:14:00 spunea că îi dă anetema pe ecumeniștiAcum la minutul 2:18:00  afirmă că nu e problemă cu ecumeniștiiIar la minutul 2:19:00 se întreabă care este cauza pentru care îl dă anatema pe episcop? Cine să mai înțeleaga aceste contraziceri flagrante ale părintelui Irineu? Mai întâi dă anatema și apoi se intreabă de ce face acest lucru? Zice că episcopul nu i-a cerut să cunune un ortodox cu un papistaș (min 2:20:10) . Ei bine tocmai asta s-a întâmplat in Creta : s-au legalizat căsătoriile între ortodocși și eterodocși. Dar părintele Irineu care a citit hotărârile din Creta , la acestă întâlnire filmată tăgaduiește ereziile adoptate in Creta în 2016. Apoi spune că episcopii români care au fost în Creta nu au vrut să iscălească la sinodul din Creta dar patriarhul Constantinopolului s-a supărat foarte tare și ei au fost nevoiți să semneze. Deci pe de o parte nu s-a întâmplat nimic periculos în Creta dar pe de altă parte părintele Irineu , într-un mod viclean, îi disculpă pe “săracii episcopi”. Apoi se lansează într-o teorie cum că nu au fost prezenți toti episcopii în viață , la adunarea din Creta 2016 și că de aceea nu ar fi o problemă. În sfârșit la minutul 2:21:00 , părintele Irineu “ne dezvăluie ” ce înseamnă pt el Biserica: toți episcopii. Deci părintele Irineu mărturisește o ecleziologie papistașă : Biserica înseamnă toți episcopii! Cată necunoaștere a credintei! “Marele duhovnic” afirmă că Biserica este episcopo-centristă! Vai de ortodoxia din România dacă aceștia sunt marii duhovnici !

Sursa

Publicat în Ecumenism, Inselari contemporane | Lasă un comentariu

”Hristos nu ne opreşte să închidem gura ereticilor, să le oprim îndrăzneala lor, să risipim adunările şi asociaţiile lor…” – Sf. Ioan Gură de Aur

OMILIA XLVI

”Altă pildă a pus înaintea lor, zicînd: „Asemănatu-s-a Împărăţia Cerului omului care a semănat sămînţă bună în ţarina sa. Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui şi a semănat neghină printre grîu şi s-a dus. Iar cînd a crescut paiul şi a făcut rod atunci s-a arătat şi neghina. Şi venind slugile stăpînului casei i-au zis: „Doamne, au n-ai semănat sămînţă bună în ţarina ta? De unde, dar, are neghină?” Iar el le-a zis: „Un om vrăjmaş a făcut aceasta!” Iar slugile i-au zis: „Vrei deci să mergem să o plivim?” Iar el le-a zis: „Nu, ca nu cumva plivind neghina, să smulgeţi şi grîul împreună cu ea. Lăsaţi să crească amîndouă împreună pînă la seceriş”[1]

I

− Ce deosebire este între pilda aceasta şi cea de mai înainte?

− În pilda de mai înainte Domnul vorbeşte de oamenii care nu sînt cu luare-aminte la cuvintele şi învăţăturile Lui, care se depărtează de El şi lasă în părăsire sămînţă; în pilda aceasta vorbeşte de eretici.

După ce Hristos le-a explicat ucenicilor Săi pentru ce le grăieşte în pilde, le vorbeşte mai dinainte şi de erezii, ca ucenicii să nu se tulbure.

În pilda semănătorului a vorbit de cei care n-au primit cuvîntul Său; în pilda aceasta spune că l-au primit şi unii care au stricat învăţătura Sa. şi acesta este un vicleşug al diavolului de a strecura în învăţătura ade­vărată învăţături greşite, colorîndu-o ca să semene mult cu adevărul, spre a înşela cu uşurinţă pe cei lesne de înşelat. De aceea Hristos nu o numeşte sămînţă, ci neghină, că seamănă la înfăţişare cu grîul.

Apoi vorbeşte şi de felul vicleşugului, spunînd: „Pe cînd dormeau oamenii”. Nu mică primejdie atîrnă deasupra conducătorilor credincioşi­lor; şi mai cu seamă deasupra celor cărora li s-a încredinţat paza semă­năturilor; dar nu numai deasupra conducătorilor, ci şi deasupra credin­cioşilor.

Pilda aceasta mai arată că erezia este posterioară adevărului, lucru confirmat şi de desfăşurarea faptelor. Întîi au fost profeţii, apoi profeţii mincinoşi; întîi apostolii, apoi apostolii mincinoşi; întîi Hristos, apoi antihrist. Dacă diavolul n-ar vedea ce să imite sau pe cineva împotriva căruia să uneltească, nici n-ar întreprinde nimic şi nici n-ar şti ce să facă. Aşa însă, pentru că a văzut că o sămînţă a dat o sută, alta şaizeci, iar alta treizeci, vine pe altă cale. Şi pentru că n-a putut nici să smulgă seminţele care prinseseră rădăcină, nici să le înăbuşe şi nici să le ardă, unelteşte o altă înşelăciune: aruncă între seminţele bune seminţele lui.

− Dar prin ce se deosebesc cei care dorm, m-ai putea întreba, de cei ce se aseamănă cu seminţele căzute pe cale?

− Se deosebesc prin aceea că pe cei care se aseamănă cu sămînţa căzută pe cale i-a răpit diavolul repede; nici nu i-a lăsat să prindă rădă­cină; cu ceilalţi diavolul are nevoie de mai multă viclenie.

Hristos a spus acestea ca să ne înveţe să priveghem neîncetat. „Chiar dacă ai scăpat de vătămările de mai înainte, ne spune Domnul, mai este şi o altă vătămare. După cum dincolo pieirea îţi venea de la cale, de la pie­triş şi de la spini, tot aşa şi aici pieirea îţi vine de la somn; deci trebuie să stai de pază totdeauna. De aceea şi spune Domnul: „Cel care va răbda pînă la sfîrşit, acela se va mîntui”[2].

Un lucru ca acesta s-a întîmplat chiar la începăturile Bisericii. Mulţi întîi-stătători ai Bisericii aducînd în Biserici oameni vicleni – eretici ascunşi – au lăsat cale deschisă unei astfel de uneltiri. Diavolul nici n-a mai avut nevoie să se ostenească, odată ce a răsădit pe aceia în mijlocul Bisericilor.

− Dar cum e cu putinţă să nu dormi? m-ar întreba cineva.

− Dacă ar fi vorba de somnul acesta al trupului, ar fi cu neputinţă. Dar nu-i vorba de somnul acesta, ci de somnul voinţei. Şi se poate să nu dormi niciodată cu voinţa. De aceea şi Pavel spunea: „Privegheaţi, staţi în credinţă”[3].

Hristos arată apoi că acest somn al voinţei nu-i numai nefolositor, ci şi vătămător. Diavolul atunci îşi seamănă sămînţa sa după ce pămîntul a fost lucrat, că nu mai are nevoie de nici o muncă. Tot aşa fac şi ereticii care îşi răspîndesc otrava lor; şi o fac nu pentru altă pricină, ci de dragul slavei deşarte. Şi Hristos descrie cu de-amănuntul toată înşelăciunea aceasta nu numai prin cuvintele de pînă acum, ci şi prin cele ce urmează. Că iată ce spune Domnul: „Cînd a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina”. Aşa fac şi ereticii. La început îşi ascund erezia; dar după ce lumea capătă încredere în ei, după ce crede în cuvîntul lor, atunci încep să-şi verse otrava.

− Dar pentru ce Domnul aduce în scenă pe slugile care i-au spus stăpînului casei ce se întîmplase în ţarina sa?

− Ca să aibă prilej să spună să nu-i omoare pe eretici.

Pe omul care a semănat neghină îl numeşte vrăjmaş din pricina vătă­mării pe care o aduce oamenilor. Diavolul ne vatămă pe noi; dar originea acestei vătămări nu se datoreşte urii pe care diavolul ne-o poartă nouă, ci urii pe care o poartă lui Dumnezeu. De aici se vede, dar, că Dumnezeu ne iubeşte pe noi mai mult decît ne iubim noi pe noi înşine.

Uită-te şi la o altă viclenie a diavolului! N-a semănat neghina sa înainte de semănarea grîului, pentru că atunci nu putea să piardă pe nimenea, ci cînd toată ţarina era semănată, ca să irosească toată munca lucrătorului. Diavolul le face pe toate aşa pentru că urăşte pe lucrător.

Uită-te acum şi la dragostea slugilor. Se grăbesc să smulgă neghina, chiar dacă nu o vor face cu băgare de seamă. Rîvna asta a lor arată grija lor de sămînţă şi urmăresc un singur lucru: nu ca să fie pedepsit cel care a semănat neghina, ci ca să nu se piardă sămînţa semănată. Că nu pedepsi­rea aceluia era treaba care trebuia făcută mai întîi. De aceea slugile urmă­resc să îndepărteze răul din ţarină. Dar nici aceasta n-o urmăresc fără socoteală; că nu-şi îngăduie să se apuce de lucru de capul lor, ci aşteaptă hotărîrea stăpînului, întrebîndu-1: „Vrei?”

− Ce le răspunde stăpînul?

− Îi împiedică, spunînd: „Nu, ca nu cumva să smulgeţi şi grîul odată cu neghina”. Hristos a grăit aşa pentru a împiedica războaiele, vărsările de sînge, omorurile. Ereticul nu trebuie omorît; o faptă ca aceasta ar aduce război neîmpăcat în lume.

II

Pentru două pricini opreşte Hristos slugile Sale de a plivi grîul: una, să nu fie vătămat grîul; alta, să fie osîndiţi cei cuprinşi de această boală de nevindecat. „Deci, spune Hristos, dacă vrei să fie şi ei pedepsiţi, fără să fie vătămat grîul, aşteaptă timpul potrivit de pedeapsă„.

− Ce înţeles au cuvintele: „Ca nu cumva să smulgeţi şi grîul odată cu neghina!”?

− Prin aceste cuvinte Domnul a spus sau: „Dacă veţi ridica armele şi veţi ucide pe eretici, veţi fi siliţi să ucideţi odată cu ei şi mulţi sfinţi!”; sau: „Se poate ca multe din aceste neghine să se schimbe şi să ajungă grîu. Deci, dacă smulgeţi neghina înainte de vreme pierdeţi şi neghina care va ajunge grîu, că omorîţi şi pe cei care poate se vor schimba şi vor ajunge buni”. Deci Hristos nu ne opreşte să închidem gura ereticilor, să le oprim îndrăzneala lor, să risipim adunările şi asociaţiile lor, ci ne opreşte să-i ucidem, să-i junghiem. Tu însă uită-te la blîndeţea lui Hristos! Nu se mărgineşte numai să hotărască, nici să oprească, ci dă şi motivele hotărîrii Sale şi ale opreliştii.

− Dar ce se va întîmpla dacă neghina rămîne pînă la treieriş? aş putea fi întrebat.

„Atunci voi zice secerătorilor: „Pliviţi mai întîi neghina şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem”[4].

Hristos le aduce iarăşi aminte ucenicilor de cuvintele lui Ioan Bote­zătorul, care îl arătase pe El Judecător şi le spune: „Atîta vreme cît neghina stă alături de grîu trebuie cruţată; se poate ca şi ea să ajungă grîu. Dar dacă rămîne neghină, va primi cumplită pedeapsă, că voi spune secerătorilor: „Pliviţi mai întîi neghina!

− Pentru ce mai întîi neghina?

− Ca să nu se teamă ucenicii că odată cu neghina este adunat şi grîul.

„Şi legaţi neghina în snopi ca să o ardeţi, iar grîul adunaţi-l în jitniţe”[5].

Altă pildă le-a pus lor înainte zicînd:

„Asemenea este Împărăţia Cerurilor grăuntelui de muştar”[6].

Pentru că în pilda semănătorului Hristos spusese că trei părţi de sămînţă s-au pierdut şi a scăpat numai o parte, iar în pilda următoare, că şi pe această sămînţă scăpată de pieire o pîndesc multe şi mari primejdii, ca să nu spună ucenicii: „Cine şi cîţi vor fi cei credincioşi?”, Hristos, prin pilda grăuntelui de muştar, îndepărtează din sufletul lor această frică, ca să le întărească credinţa şi să le arate că predica Evangheliei se va întinde peste tot. Din pricina aceasta a dat ca pildă grăuntele de muştar, foarte potrivită cu ideea ce voia să o înfăţişeze.

„Grăuntele de muştar, spune Domnul mai departe, este mai mic decît toate seminţele; dar cînd creşte este mai mare decît ierburile şi se face pom încît vin păsările cerului şi se sălăşluiesc în ramurile lui”[7].

Prin această pildă Hristos a vrut să dea o dovadă de măreţie. „Aşa va fi, spune El, şi cu predicarea Evangheliei!” Într-adevăr, ucenicii au fost mai slabi decît toţi oamenii, mai mici decît toţi; totuşi predica lor s-a întins pe toată faţa pămîntului, pentru că mare era puterea din ei.

Acestei pilde Domnul îi mai adaugă şi o altă pildă: pilda cu aluatul.

„Împărăţia Cerurilor este asemenea aluatului, pe care luîndu-l o femeie l-a ascuns în trei măsuri de făină, pînă ce s-a dospit toată”[8].

„După cum puţinul aluat, spune Hristos ucenicilor Săi, a făcut ca şi făina cea multă să se prefacă în aluat, tot aşa şi voi veţi transforma întreaga lume”. Şi uită-te la înţelepciunea lui Hristos! Ia pilde din natură pentru a arăta că după cum este cu neputinţă ca aceste pilde să nu-şi urmeze cursul lor natural, tot aşa şi ideile pe care le înfăţişează ele. „Să nu-Mi spună nimeni dintre voi, spune Domnul ucenicilor Săi, ce vom putea noi, doisprezece oameni, în faţa unei mulţimi atît de mari? Tocmai amestecul vostru în această mulţime şi nedepărtarea voastră de ea vor face să strălucească puterea voastră. Ca şi aluatul; atunci dospeşte frămîntătura, cînd este alături de făină; şi nu atît alături, ci cînd se amestecă cu făina – că Domnul n-a spus: „l-a pus”, ci: „l-a ascuns” tot aşa şi voi cînd vă veţi lipi şi vă veţi uni cu cei ce vă poartă război, atunci îi veţi birui. Şi după cum aluatul se afundă în făină, dar nu se pierde, ci încetul cu înce­tul face ca toată făina să aibă aceeaşi putere ca şi el, tot aşa va fi şi cu pre­dica voastră. Să nu vă temeţi că v-am spus că vor veni peste voi o mul­ţime de necazuri şi supărări. Aşa veţi străluci şi-i veţi birui pe toţi„.

Prin trei măsuri de făină Hristos a vrut să arate că e vorba de mult. Că se ştie că numărul acesta se întrebuinţează pentru a desemna mulţi­mea, multul.

Să nu te minunezi că Domnul a amintit de grăuntele de muştar şi de aluat cînd a vorbit de Împărăţia Cerurilor! Vorbea cu nişte oameni fără ştiinţă de carte, cu nişte oameni de rînd, cu nişte oameni care aveau nevoie de astfel de pilde pentru a fi cîştigaţi. Atît erau de nepricepuţi, încît chiar după toate acestea aveau nevoie de multă tîlcuire.

Unde sînt, dar, păgînii? Să cunoască puterea lui Hristos, privind la adevărul lucrurilor! Să I se închine Lui pentru două pricini: şi pentru că a spus mai dinainte că Evanghelia se va răspîndi pe tot pămîntul, şi pentru că s-au împlinit cuvintele Lui. Că Hristos este Cel Ce a pus puterea în aluat. De aceea a şi amestecat pe cei ce cred în El cu mulţimea oamenilor ca să dăm şi celorlalţi priceperea noastră. Nimeni să nu pună vină pe pu­ţinătatea celor credincioşi! Mare este puterea predicii! Frămîntătura dospită ajunge pe viitor aluat. Şi după cum scînteia când cade pe lemne le aprinde şi pe acestea şi mai aprinde şi altele, tot aşa cu predicarea Evangheliei.

− Dar Hristos n-a vorbit de foc, ci de aluat. Pentru ce oare?

− Pentru că focul singur nu poate face nimic dacă nu are şi lemne; pe cînd aluatul săvîrşeşte totul prin el însuşi.

Dacă doisprezece oameni au plămădit toată lumea, gîndeşte-te cît de păcătoşi şi de răi sîntem noi, cînd nu putem aduce la credinţă pe cei ce au rămas, deşi sîntem atît de mulţi, deşi sîntem destul aluat pentru a plă­mădi mii de lumi.

[1] Matei 13, 24-30.

[2] Matei 10, 22.

[3] I Corinteni 16,13.

[4] Matei 13,10.

[5] Matei 13, 30.

[6] Matei 13, 31.

[7] Matei 13, 32.

[8] Matei 13, 33.

Sursa: Sf. Ioan Gură de Aur, ”Scrieri. Partea a treia. Omilii la Matei”, PSB 23, EIBMBOR, București, 1994

Citește toată Omilia XLVI

Publicat în Ecumenism, Inselari contemporane | Lasă un comentariu

De ce unele siteuri asa zis ortodoxe refuza sa publice studiul din Sfintii Parinti ?

Dati click pe randul de mai jos:

Studiul-lui-Gheron-Sava-Interpretarea-patristica-a-Canonului-I-II-Constantinopol

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante | Lasă un comentariu

Medic roman impotriva vaccinarii cu forta ca pe vremea hitlerista

Medicii cu constiinta profesionala sa se delimiteze de astfel de incalcari grave ale libertatii profesionale si ale drepturilor pacientilor si sa intre in greva generala! 

Vaccinarea este o activitate care se face totusi individual si nici un neavenit nu poate impune unui medic sa faca acte medicale de tip Mengele. Cine vrea vaccinare obligatorie sa se faca medic si sa infiinteze unitati medicale naziste, sa inscauneze un Hitler si apoi are mana libera.
Parafa mea medicala nu este la indemana nebunilor!

Este interesant cum cei care garanteaza independenta profesionala si respectarea de catre medici a regulilor practicii medicale, sunt asaltati de „societate” sa sparga regulile si Juramantul Hipocratic si orice norma etica, morala si regula profesionala, ca sa strice randuiala din practica medicala si sa implementeze haosul intr-un domeniu considerat neutru, sanatatea.

Singura persoana care poate recomanda un act medical este medicul, in baza parafei si a dreptului de libera practica. Actele medicale sunt recomandate individual si se efectueaza cu acordul pacientului.
Legea vaccinarii obligatorii incalca libertatea exercitarii profesiei medicale, libertatea de opinie a profesionistilor si regulile de desfasurare a actului medical.
Parlamentul nu are parafa medicala ca sa recomande niciun act medical individual, daramite un act medical in masa. Legea vaccinarii obligatorii este una de tip totalitar si inculpa grav Parlamentul si toti acolitii unei asemenea crime colective.
Medicii cu constiinta profesionala sa se delimiteze de astfel de incalcari grave ale libertatii profesionale si ale drepturilor pacientilor si sa intre in greva generala! Când statul începe să ia masuri dictatoriale, vremea nesupunerii se apropie cu repeziciune.
Acte medicale la comanda? Pai ce, noi medicii suntem procurori sau securisti sau ziaristi sau Visinescu sa formam plutoane de executie?

Daca trebuie retras complet un drept la libera practica medicala, acesta este practica medicala ilicita, exercitata de oameni fara pregatire medicala, cum este Parlamentul, CCR, Ministri ai sanatatii, presedinti ai Romaniei, care vor sa dicteze prin legi criminale, naziste, acte medicale obligatorii, fortate, in masa, cum au fost colectivizarea, nationalizarea, derapajul Romaniei de la Monarhie la Republica, etc.
In ce priveste asa-zisii profesionisti in domeniul infectioaselor, apoi acestia ar trebui trasi la raspundere pentru conflictul de interese pacient-industria farma-corpul medical, exclusi din tagma medicala pentru tradarea profesiei medicale, a pacientului si normelor de exercitare a profesiei medicale. Acesti netrebnici sunt responsabili de isteriile colective cu aviara si porcina, pe care vi le amintiti toti.
Parlamentul si legiuitorii sa stie un lucru: nu sunt medici, nu au parafa, nu au drept de libera practica si nu pot recomanda nici un act medical, decum acte medicale in masa!

De distribuit tuturor medicilor, cadrelor medicale, organizatiilor profesionale, parlamentarilor, membrilor CCR, presedintiei, guvernului, pacientilor si organizatiilor acestora.

Evidențele „stiintifice” ale vremurilor despre efectele pozitive ale tutunului asupra sanatatii!

Asa lucreaza „stiinta” si in favoarea vaccinurilor! Pana la primele procese castigate de fumatori impotriva companiilor de tutun, fumatul era incurajat chiar de medici.
S-a ajuns chiar și la recomandarea fumatului pentru femeile însărcinate.

Publicat în Evenimente cotidiene importante | Lasă un comentariu

Scrisoare deschisă a unor credinciosi catre preotii ingraditi de erezia ecumenista

Sfințiile voastre,

Se împlinesc 3 luni de la recursul făcut de părintele Claudiu Buză și apele sunt în continuare foarte tulburi. Noi ne-am așteptat ca această problemă să preocupe întreaga comunitate antiecumenistă, să nu fie considerată doar o problema personală între două sau chiar mai multe tabere.

Noi, creștinii care nu suntem de acord cu noua terminologie anti-patristică înventată și promovată în predici și în mediul online de către părintele Claudiu Buză și anume că aceia care sunt în comuniune cu episcopul eretic nu ar fi eretici ci doarpărtași la erezie, părtașia la erezie fiind o a treia stare, o stare intermediară între eretic și ortodox, vă scriem cu dorința de a vă prezenta adevărul, exact așa cum au decurs lucrurile începând cu data de 13 iulie 2017, odată cu judecata de la Consistoriul Mitropolitan de la Măn. Antim din București și până astăzi.

După cum știți noi nu am fost de acord cu recursul părintelui pentru că făcând recurs, părintele fără să vrea își recunoaște caterisirea (caterisire necanonică făcută de pseudo-episcop).

De asemenea noi nu am fost de acord cu împreună rugăciunea cu membri consistoriului pentru că sunt eretici, acest lucru fiind oprit de Canonul 45 Apostolic. La câteva secunde după ce am fost primiți în sala de judecată, președintele Consistoriului a ridicat mâinile pentru a invoca Duhul Sfânt. În clipa următoare noi am încercat să ieșim din sală fiind opriți cu fermitate de un membru al consistoriului. Întrebați fiind de ce vrem să părăsim sala, le-am răspuns ca noi suntem ortodocși iar ei sunt eretici, așadar nu ne putem ruga împreună. Președintele Consistoriului vizibil iritat de răspunsul primit a luat-o pe o soră de mână și cu vocea ridicată i-a spus: ’’haideți doamnă să ne rugăm!’’  Neînduplecați de ”dragostea” cu care ne învăluiau membri consistoriului am insistat să ieșim. Văzând că nu putem fi opriți, președintele ne-a informat că dacă ieșim din sală ne pierdem calitatea de martori. Întrebat fiind de către unul dintre frați dacă în felul acesta se respectă regulamentul, am fost poftiți afară, ușa s-a trântit și s-a încuiat în același timp. Văzând această stare de fapt, părintele Claudiu n-a spus decât: ’’lăsați-i să iasă dacă așa le spune conștiința’’. La ieșirea din sală după 4 ore de ’’discuții’’ părintele Claudiu a afirmat că: ’’trei din cei cinci martori au refuzat să participe la rugăciunea cu membri consistoriului și au fost poftiți afară respectându-se astfel regulamentul!’’

Părintele Claudiu Buză vorbește poporului în predica de Sf. Ilie despre ’’o ortodoxie românească’’, ’’un acrivism echilibrat’’ lucru cu care noi nu suntem de acord. Sfinții Părinți ne-au lăsat o ortodoxie universală nicidecum o ortodoxie românească de mijloc, ”echilibrată” așa cum spune părintele. Tot de la Sfinții Părinți știm că Biserica cunoaște două forme cu care chivernisește situațiile apărute și anume: iconomia pe care o face Dumnezeu și acrivia (respectarea canoanelor).

Redăm spusele părintelui din predică:

‘’Să știți că la noi în ortodoxia românească este calea de mijloc, cale echilibrată, este acrivismul (n.n. ”acrivism”?!) echilibrat. Nici laxismul părintelui Theodoros Zissis, nici acrivismul radical al unora care vor să închidă practic porțile, deci, care au ieșit acuma, au ieșit, care nu.., să forțeze un pic lucrurile. Nu! Nu! Slavă lui Dumnezeu, avem teologi și avem oameni care cunosc teologie și care cunosc foarte bine problemele acestea, frământările acestea ale noastre.’’

Părintele Claudiu se contrazice singur referitor la termenul părtășie la erezie atât în predicile de după consistoriu cât și în mediul online afirmând că părtășia la erezie nu este același lucru cu erezia și că cei care spun că părtașul la erezie este eretic, devin schismatici.

Redăm transcrierea din predica părintelui Claudiu Buză din 16.07.2017 prima duminică după consistoriu:

De la min. 28:18 ‘’Și am ajuns în punctul acesta pe care doresc să-l discutăm un picuț fiindcă au apărut niște ispite între noi, au apărut niște ispite a unora care confundă părtășia la erezie cu erezia. Și lucrul acesta este deosebit de grav. Noi n-am afirmat niciodată că cei care se fac partași la erezie prin pomenirea ierarhului sunt eretici (n.n atunci cum sunt?).Niciodată n-am spus așa ceva, nici în sinaxa națională nici în predicile noastre nicăieri. Chiar dacă i-am numit eretici pe unii care fac voia acestor adevărați eretici i-am numit ecumeniști, și ecumenismul într-adevar este o erezie, noi nu i-am condamnat ca fiind eretici (n.n. noi nu am înțeles ce vrea să spună aici?, ori sunt eretici ori nu sunt?) și să aveți mare grijă asupra acestui aspect, fiindcă în momentul în care constată cineva ca fiind eretici, în momentul acela tu îl desparți de biserică și îl consideri ca tu singur ești în harul lui Dumnezeu și în lumina aceasta a dreptei credințe (n.n. noi îi despărțim de Biserică sau ei se despart de Biserică prin comuniunea cu ereticii?). Părtașia la erezie este o boală… despărțirea omului de Dumnezeu. Ierarhii au trădat și sunt numiți eretici, atât cei care au semnat la Creta, cât și cei care în Sfântul Sinod au preluat aceste învățături. Sunt eretici, de ce, pentru că au semnat aceste acte. Semnătura este lucrul cel mai clar, lucrul cel mai grav. În momentul în care ai mărturisit că esti de acord cu această erezie ….este ecleziologică, este acceptarea ereziilor ca fiind biserici. Acum, cum ne raportăm noi la ceilalți. Dacă noi îi numim pe cei partași la erezie eretici, da, preoții care pomenesc, noi îi numim eretici, înseamnă că și credincioșii care merg la slujbele unde sunt pomeniți ierarhii sunt eretici și iată cum toată Biserica lui Hristos devine eretică și doar noi suntem singura Biserică, noi singuri suntem Biserica lui Hristos, și asta înseamnă schismă, fraților! (n.n. din spusele părintelui noi înțelegem că sunt două Biserici ale lui Hristos adică Biserică suntem și noi care ne-am îngrădit de erezie și Biserică sunt și ecumeniștii, atunci de ce ne-am mai îngrădit?). Vă spun lucrul acesta fiindcă nu s-a discutat foarte mult, a fost o bâlbaială poate și a noastră, la acest consistoriu bisericesc, a apărut o ispită, ați văzut că unii au ieșit, n-au vrut să facă rugăciunea cu membrii consistoriului, eu împreună cu doi dintre martori am rămas, s-a făcut rugăciunea aceasta Împărate Ceresc” la care am ASISTAT și noi și  s-a continuat procesul. Am considerat mărturisirea comună și ați văzut că așa am și declarat public lucrul acesta. De ce, fiindcă cei care au ieșit și n-au vrut să stea la rugăciune, din motive de conștiință n-au vrut să se roage cu acești părtași la erezie. Unii dintre ei au greșit și nu dau nume și nu dezvolt acest subiect și i-au numit eretici. Ei nu sunt eretici în momentul în care îi numești pe ei eretici înseamnă că și ceilalți care ..nu sunt eretici și înseamnă că și mirenii care merg după ei sunt eretici (n.n.atunci ce sunt?).

Greșiți foarte mult și este un duh de schismă acesta fără să conștientizăm deplin. Gândiți-vă foarte serios la lucrul acesta și o spun ….am făcut niște comentarii pe internet legat de recursul acesta și am dezvoltat un pic problema aceasta nu ne jucăm când vorbim de schismă.‘’

Adăugăm comentariile despre care vorbește pr. Claudiu ce pot fi citite la adresa:

https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2017/07/13/bucuria-comuniunii-si-a-marturisirii-la-manastirea-antim-din-bucuresti-cu-ocazia-recursului-preotului-buza-claudiu-la-finalul-procesului-presedintele-consistoriului-mitropolitan-a-sarutat-mana-mart/

Creștin confuz spune:

14 Iulie 2017 la 19:18

Deoarece caterisirea făcută de eretici nu este valabilă, de ce ați mai făcut recurs la caterisire? Înseamnă ca i-ați recunoscut valabilitatea! Dacă v-ați îngrădit de erezie, cum puteți să vă rugați cu ecumenistii? Dacă tot va rugați cu ei, de ce nu ați rămas în biserică să slujiți împreună cu ei? De ce folosiți ghilimele la Împarte Ceresc, ecumenişti, eretici, şoc, sinodul? Punând ghilimele atât la ecumenişti și eretici precum și la sinodul înseamnă că, așa cum „sinodul” nu a fost cu adevărat un Sinod, înseamnă ca nici „ecumenişti” și „eretici” nu sunt cu adevărat ecumenişti și eretici. De ce a fost nevoie de acest recurs, care v-a dat „prilejul” să vă rugați în comun cu ecumeniştii, când exista deja o rezoluție oficială a nepomenitorilor la Botoșani?

Preot Claudiu spune:

14 Iulie 2017 la 19:54

1. Am facut recurs, nu pentru a mi se ridica pedeapsa de ,,caterisire” (stiu ca nu este valabila), ci pentru a marturisi dupa putere si a epuiza toate caile de atac de care dispunem pe linie administrativ-bisericeasca, nu HARICĂ, cum gresit intelegeti. Daca nu am trece prin toate treptele de judecata ale Consistoriilor, nu am putea apela la Contenciosul administrativ pentru a condamna viciile de procedura prin care fiecare ierarh isi judeca propria cauza. Ar fi fost foarte simplu, pt mine, sa raman linistit si sa slujesc Sf Liturghie, fara a tulbura apele, iar pe dvs v ar fi ajutat sa risipiti confuzia!

Preot Claudiuspune:

14 Iulie 2017 la 20:09

2. Rugaciunea de la inceputul procesului nu este o impreuna-rugaciune cu ereticii. Cine i-a condamnat ca eretici pe membrii Consistoriului?! Aveti dvs aceasta calitate?! Inseamna ca toti cei care pomenesc ierarhii apostati sunt eretici! Sa nu exageram cu apelativele si judecatile lipsite de temei!
Ierarhii semnatari sunt numiti eretici!
Cei trei martori au refuzat rugaciunea in comun cu ei din motive de constiinta. Iar ceilalti doi au ramas alaturi de mine, tot din motive de constiinta. De aceea, am spus ca marturisirea a fost comuna!

Creștin confuzspune:

14 Iulie 2017 la 20:22

Ce sunt cei care îi pomenesc și sunt în același cuget cu ierarhii care propovăduiesc panerezia ecumenismul cu capul descoperit?

Preot Claudiu spune:

14 Iulie 2017 la 20:29

Se fac partasi la erezie! Iar cei care vad eretici peste tot, cand nu este cazul, se numesc lipsiti de dragoste si se pun judecatori peste toti!

Creștin confuz spune:

14 Iulie 2017 la 20:27

Dacă nu este o împreună rugaciune atunci ce este? Cum se numește?

Preot Claudiu spune:

14 Iulie 2017 la 20:32

Impreuna-rugaciune (nu cu ereticii)! Faceti o mare confuzie. Verificati-va prin duhovnic, daca aveti!

Creștin confuz spune:

14 Iulie 2017 la 21:53

Ați afirmat că ați menționat 3 puncte care definesc pseudosinodul din Creta ca eretic. Consistoriul nu a fost de acord cu demonstrația pe care ați facut-o. Dacă ei văd acest așa zis sinod ca ortodox iar dumneavoastră ca eretic, atunci ei ce sunt? Ortodocși, ecumenisti, eretici? Nu înțeleg de ce va deranjează că vă întreb. Cum pot să-mi văd de mântuire dacă nu îmi clarific esenta credinței? Recomandarea de a vorbi cu duhovnicul este bună, dar mai rămâne să și găsești un Duhovnic adevărat!

Preot Claudiu spune:

14 Iulie 2017 la 22:04

Consistoriul nu si-a exprimat punctul de vedere oficial, ci doar acuzarea care, in finalul intalnirii, a recunoscut ca papistasii sunt eretici! Asadar, va cam grabiti cu apelativele!
Fiindca e atat de greu de gasit un duhovnic adevarat, unii s-au facut pe ei insisi duhovnici! Sfatul meu este, dupa cuvantul nemincinos al lui Hristos: cautati si veti afla!

Creștin confuz spune:

16 Iulie 2017 la 14:01

Filocalia vol 11 răspuns la întrebarea 453: Nu putem să nu judecăm ca necuvenită fapta însăși care e necuvenită. Căci altfel cum putem scăpa de vătămarea ce o aduce ea după cuvântul Domnului, care spune: „Paziti-vă de proorocii mincinoși, care vin la voi în piei de oI, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veți cunoaște pe ei” Matei 7, 15-16
Aveți idee ce cruce este pe turlele ctitoriei din București a președintelui consistoriului? Eu am datoria să văd ce păstor am în fața apreciind faptele sale. De aceea cred ca nu e cazul să mă catalogați drept judecător peste alții. Iubirea de aproapele nu trebuie să mă impiedice să văd dacă este în credința adevărată.

Preot Claudiu spune:

14 Iulie 2017 la 20:14

3. Cat despre ghilimele, ce sa va raspund?! Intelege fiecare ce vrea! Eu mi-am facut cunoscut punctul de vedere, mi-am aratat adevarata identitatea si am risipit de mult confuzia!

Creștin confuz spune:

14 Iulie 2017 la 20:28

Pentru creștini da e da și nu e nu. Nu înțelege fiecare ce vrea!

Preot Claudiu spune:

14 Iulie 2017 la 20:38

Daca da este da si nu este nu, de ce sunteti un crestin confuz?
Am zis ca intelege fiecare ce vrea, fiindca faceti parte din categoria celor care, indiferent de ceea ce li se spune, ei o tin pe a lor. Preocupati-va de propria mantuire! V-ar folosi mai mult decat sa aduceti dezbinare prin intrebari ispititoare!

Creștin confuz spune:

14 Iulie 2017 la 22:19

De ce aduc dezbinare dacă pun întrebări? Pe cine dezbin? Eu nu vreau sa ispitesc pe nimeni. Vreau să înțeleg care este adevărul. Oare nu este preotul cel care trebuie sa-l lămurească pe cel confuz? Oare nu de la un mărturisitor aș putea ințelege cum stau lucrurile? Oare nu aici aș putea găsi o picătură din apa cea curgatoare spre viața veșnică?

Preot Claudiu spune:

15 Iulie 2017 la 5:44

Dupa felul in care adresati intrebarile si cautati raspunsurile! Eu am deschis sesiunea de comentarii pentru a raspunde cu drag tuturor framantarilor si nedumeririlor cititorilor blogului. Formulati intrebarile fara a sugera raspunsuri malitioase si provocatoare! E un duh caruia nu-i spunem bun venit pe acest blog!

Creștin confuz spune:

16 Iulie 2017 la 11:32

Toți preoții au fost chemați SA SEMNEZE că sunt de acord cu sinodul și cu tot ce propovăduiesc ierarhii. Așa cum și ierarhii neparticipanti au semnat ca sunt de acord cu sinodul. Toți AU SEMNAT. De unde rezultă atunci diferenta intre ei, unii sunt eretici și alții doar părtași la erezie?

Preot Claudiu spune:

16 Iulie 2017 la 11:41

Nu au semnat ca sunt de acord cu Creta, ci au refacut juramintele de la hirotonie fata de ierarhii eretici. Deci, tot o partasie la erezie!

În predica din 20.07.2017 părintele Claudiu a  repetat aceleași lucruri referitor la părtășia la erezie, ba mai mult acum recunoaște că cei din Consistoriu sunt eretici, lucru care l-am afirmat și noi, însă părintele ne-a făcut schismatici pentru această afirmație.

Min. 17:14 ‘’Că sunt eretici cei din Consistoriu, mai mult ca sigur. Că sunt ecumeniști, sunt oamenii Patriarhului, oamenii…Dar încă odată nu este al nostru a-i numi. Fiindcă trebuie să-i condamne Biserica. Noi o luăm înaintea Bisericii și lucrul acesta nu este îngăduit să știți (n.n. atunci de ce s-a îngrădit de ei până să-i condamne Biserica?). Și e lipsit de dragoste și putem să ne vătămăm. Asta înseamnă râvnă fără discernământ. Să te duci tu înainte și să mărturisești înaintea unui sinod. Hai sa avem răbdare. Să știm ca există otrava aceasta în trupul Bisericii, noi să ne îngrădim fiindcă este război și toți trebuie să purtăm armele, dar nu să vedem în fiecare acuma dintre cei pe care-i cunoaștem și care ne-au fost frați de credință să-i numim eretici (n.n sfintele canoane trasează graniţile între adevăr şi minciună, nu noi) Deci nu se poate face lucrul acesta. Este o lipsă de dragoste, consecințele sunt vă spun care sunt. Dacă preoții care pomenesc sunt eretici, credincioșii care îi urmeaza pe acestia sunt eretici. Și înseamnă că noi, frații noștri, părinții noștri, prietenii noștri, nici măcar nu mai putem să stăm la masă cu ei, ca așa spun canoanele, nu, să nu ne rugăm cu ereticii la masă, nu stăm la masă cu ereticii, să nu ne rugăm cu ei. Și asta înseamnă schism (n.n însemnă acrivie adică respectarea canoanelor, traseul îl avem stabilit de Sfinții Părinţi,  nu noi îl facem). De aceea am spus să avem grijă la duhul acesta, că acesta este un duh schismatic(n.n. păi hotărâți-vă părinte!) M-am sfătuit cu mulți, au sunat telefoanele și dintr-o parte și din alta. Au fost fii duhovnicești care au sunat ei înșiși la părinți nepomenitori. Nu știu cum au pus problema, dacă au pus-o bine sau greșit. Unii au spus ca n-am făcut bine, alții s-au abținut, cert este că noi ne-am verificat. Eu personal m-am verificat prin duhovnic și lucrurile sunt foarte clare din punctul nostru de vedere. Nu s-a greșit cu nimic din punctul ăsta de vedere. Ne-am sfătuit și cu alți teologi care sunt în lupta noastră și au sesizat această problemă și important să vă fac cunoscută deci cu ocazia asta s-a descoperit o nouă boală care mocnea în mijlocul nostru. O boală care dacă nu știm s-o tratăm cu dragoste, ea poate denatura spre cu totul altceva. Nu spun acum să avem partașie cu ceilalți fiindcă ne-am îngradit și nu avem partașie și nu acceptăm rugaciunea în comun cu ceilalți. De aceea suntem astăzi aici şi ne-am îngradit de ceilalți. Dar să nu căutăm acuma să vedem în toți pe care îi întâlnim eretici.

În postarea din data de  1.10.2017  „Păcătos sunt, dar eretic nu” părintele nu mai recunoaște că termenul părtașia la erezia l-a folosit ca o stare intermediară. În acest articol spune:

‘’Expresia „părtășie la erezie”. Este foarte adevărat că am folosit această expresie patristică, adeseori în predici, cateheze, articole și comentarii, mai ales după recursul din vară, atunci când mi s-a reproșat că nu îi numesc pe toți cei care pomenesc pe ierarhii apostați, eretici. Acuzația de „erezie” nu se susține, deoarece:

  1. Această expresie este folosită de către toți părinții care am întrerupt pomenirea, fără a vedea sau defini o stare intermediară între ortodox și eretic. Cu toții ne-am exprimat, la unison, că părtășia la erezie este o stare de boală a celor care pomenesc ierarhii eretici și că este nevoie ca întreruperea comuniunii și a pomenirii să se facă de către cei neîngrădiți cât mai repede pentru a nu fi afectați de erezie. Nimeni dintre noi nu s-a „aventurat” în a-i numi eretici pe toți cei rămași „între ziduri”. De ce am face acest lucru, acum?!’’

Un alt neadevăr pe care părintele Claudiu Buză îl spune este că noi am refuzat colivă de la o bătrână sărmană ce s-a nimerit în acea zi de joi la mănăstire. De fapt nu era o bătrânica sărmana ci o maică care ne-a cerut să-i pomenim pe ierarhi că sunt ai nostri, dupa care ne-a poftit să luăm colivă (‘’binecuvântată’’ de preoții ecumeniști) Tot această maică a invitat o creștină să meargă să împărtășească copilul. Este adevărat că unii dintre noi nu am luat colivă, așa cum ne învață și Sf. Teodor Studitul.

‘’Atitudinea unor mireni care au refuzat coliva slujită „între ziduri” de la o bătrânică sărmană care a ieșit de la Mănăstirea Antim (aflată poate în iconomia: bătrâni, copii, neputincioși), prin cuvinte nepotrivite: „Nu luăm noi de la voi!” Apoi, numirea unui copil fără discernământ, „eretic” doar pentru că era fiu al unor părinți „eretici” pomenitori. Aceste exagerări m-au determinat să explic, folosind expresia „părtășie la erezie”, că nu trebuie să-i numim pe toți eretici, ci doar pe cei care au semnat acte eretice, propovăduiesc erezia cu capul descoperit și și-au pervertit și întunecat inima și mintea de virusul ereziei. Pe ceilalți trebuie să-i ajutăm cu multă dragoste să iasă dintre adevărații eretici pentru a nu se îmbolnăvi de erezie. Am făcut lucrul acesta fără a introduce o nouă învățătură, adică o stare intermediară între ortodox și eretic.’’

Nu suntem de acord cu modul de exprimare al dlui Mihai S. Chirilă la adresa noastră și faptul că acest domn îl aprobă pe pr. Claudiu spunând că a făcut bine că s-a rugat cu cei din Consistoriu, menţionând că o să-l cheme și pe el  Mitropolitul Moldovei și se va ruga şi el cu ei,  nu se va lăsa ușor ca să-l afurisească. (Acest lucru îl menționează dl. Chirilă în înregistrarea telefonică făcută de părintele Claudiu).

O altă observație referitor la dl. Silviu Chirilă este faptul că vorbește de Rădeni ca și cum ar fi egumenul Mănăstirii:

Min 28:20. ‘’Mi-a zis Mihai Silviu Chirilă: am şi eu câţiva din ăştia la Rădeni. Zicea de o femeie care tot aşa l-a înfruntat pe Mihai Silviu Chirilă acolo la Rădeni de faţă cu părinţii care au întrerupt pomenirea încercând ea să arate că nu au ce căuta acele titulaturi de Preasfinţitul, Înaltpreasfinţitul, când te adresezi oficial aţi văzut că şi statul se adresează în chipul acesta. Si această femeie a ţinut-o pe a ei, până în momentul în care s-a rupt de ei.’’

Mai jos pr. Claudiu  ne relatează că a stat de vorbă cu unii preoţi nepomenitori şi cu dl. M. S. Chirilă şi că sunt de acord cu faptul că părintele s-a rugat cu cei din consistoriu:

Min. 26 ‘’ Am vorbit la rândul meu şi cu preoti care au întrerupt pomenirea şi cu teologi, cu M. S. Chirilă, ne arătau că nu este nici o probemă putem demonstra lucrul acesta şi avem o înregistrare în care domnul M. S. Chirilă este foarte supărat pentru cei care au gândit lucrul acesta, au ajuns ca oamenii sa-l numească ecumenist această rugăciune am făcut-o ca să trecem de procesul acesta…şi ştiţi care a fost  efectul vă mai amintesc preşedintele consistoriului i-a sărutat mâna martorului principal doamna dr. Gabriela Naghi, iar acuzarea în urma discuţiilor avute a recunoscut ca papistaşii nu sunt biserică. Deci pentru noi a fost mai mult decât peste aşteptări această mărturisire pe care am făcut-o la consistoriu.’’

După postările online referitor la părtaşie la erezie că nu este erezie (din dex PĂRTÁȘ, -Ă, părtași, -e, s. m. și f. 1.Persoană care participă (împreună cu altele) la o activitate, care ia parte la o acțiune; participant; spec. complice. ♦ (Rar) Partizan, adept. ♦ Persoană căreia cineva îi încredințează gândurile, planurile, sentimentele sale intime; confident. 2.Persoană care se bucură (împreună cu altele) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește (cu altele) un necaz, o nenorocire. 3. Persoană care primește o parte dintr-un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană. – Parte + suf. –aș), după tulburarea de la Antim provocată în urma recursului şi a împreună rugăciunii cu cei din Consistoriu, l-am rugat pe părinte să vină să discute cu noi şi să ne lămurească despre tot ce s-a întâmplat. Ne-a refuzat, iar a două zi a venit pentru a ne “lămuri”cu înregistrarea telefonică a d-lui Silviu Chirilă. Mai mult părintele ne leagă să nu plecăm acasă până nu dezlegăm această problemă, adică să ascultăm înregistrarea telefonică cu dl. Silviu Chirilă.

Min 40 predica din 16.07.2017. ‘’Rămâneți, vă rog, cei care sunteți nedumeriți, vă leg să nu plecați acasă până nu dezlegăm această problemă. Nu o să fac publică această înregistare, este doar pentru noi’’.

Menționăm că noi nu am ripostat la jignirile părintelui Claudiu la adresa noastră făcându-ne în predici şi online lipsiți de dragoste, mădulare bolnave, prezențe bolnave, superortodocși etc. Am așteptat rezoluţia sau comunicatul sinaxei  de la Beiuș cu care ne-a speriat imediat după Consistoriu:

În predica de Sf. Ilie găsiţi această afirmaţie:

Min 23:40. ’’Sfârsitul lui august, începutul lui septembrie va fi un comunicat către popor. Ne vom întalni toţi preoţii care am întrerupt pomenirea. Nu va lipsi nici măcar unul. N-are voie nimeni să fie bolnav dintre noi în acele momente. Ne vom întâlni cu toţii şi vom discuta. Este prima problemă pe masa de lucru aceasta cu părtăşia la erezie şi erezie. Apoi a doua este cea cu părintele Macarie. Se vor discuta şi vor fi, va fi un comunicat clar către popor, deci nu este o sinaxă şi a mirenilor. Fiindcă ar fi multă tulburare, vă daţi seama, fiecare să-şi spună părerea lui. Aşa că vom, ne vom întâlni cu toţii,vor fi invitaţi şi părinţii aghioriţi şi toţi ca să găsim calea de echilibru.

La o săptămână după consistoriu am fost contactaţi telefonic de părintele Grigorie care ne-a sfătuit să ștergem tot cu buretele, să uităm și să așteptăm să vină părintele Claudiu din concendiu și ne asigură că va veni schimbat și nu va mai susține ce a susținut până acum. Lucrul acesta nu s-a întâmplat din contră părintele Grigorie intrând în comuniune cu acest părinte şi-a schimbat gândirea şi arătăm care este convingerea dânsului teologică actuală, respectiv existența a trei stări în privința credinței:

1. Starea ortodoxului curat de orice întinare cu ereticii şi erezia

2. Starea părtaşului la erezie, a acelui ce se clatină în credință dar nu a făcut pasul trecerii la erezie

3. Starea ereticului, a celui ce este membru al adunării ereticești.

Din predica la Schimbarea la Față selectăm:

Pr. Claudiu: Ce se întâmplă? Părinții aghioriți au venit cu niște studii și au arătat că din punct de vedere patristic nu există o diferență între eretic și părtas la erezie. Dar din punct de vedere patristic. Intelegeți? Sunt anumite învățaturi ale Sfinților Parinți care arată aceasta putere a ereziei, adică cei care sunt părtași la erezie riscă foarte mult sa ajungă și ei în stadiul celor care au devenit eretici, în sensul acesta. Noi în momentul de față nu suntem pregătiți să spunem, să-i numim pe toți eretici findcă nu le mai dăm șansa nici preoților să întrerupă pomenirea nici mirenilor să ne urmeze pe noi.

Întrebare mirean: Care este fundamentarea canonică pentru ce ați afirmat?

Pr. Claudiu: Păi nu vorbim de o…, eu nu vorbesc acum din punct de vedere canonic, eu vorbesc din punct de vedere omenesc. (n.n. cuvântul lui Dumnezeu se predică teologic, pe baza canoanelor sau omenesc?)

Tot în această perioadă am fost contactați de părintele Efrem din Sf. Munte Athos și la fel ne-a rugat să așteptăm și să nu ripostăm,  că au vorbit și ei cu părintele Claudiu și l-au făcut să înțeleagă unde greșește. Rezultatul nu a fost cel preconizat de părintele Efrem ci tocmai invers. Pr. Claudiu i-a învinuit pe părinţii din Athos că folosesc un acrivism radical.

La sfarșitul lui august a venit gheron Sava Lavriotul în țară și a stat de vorbă pe rând cu creștinii din Buzău, cu pr. Claudiu și cu dl. Chirilă și a așteptat să fie învitat aşa cum ne-a spus şi nouă pr. Claudiu la sinaxa din Beiuș, lucru care nu s-a întâmplat.

Gheron Sava ne-a spus că noi nu am greșit cu nimic, am procedat corect și că a venit să mai salveze, cu ajutorul lui Dumnezeu, dacă mai poate fi ceva de salvat la pr. Claudiu şi dl. Chirilă. A menționat că pr. Claudiu a greșit că a făcut recurs, a greșit că a rămas la rugăciune cu cei din consistoriu și că greșește și cu părtășia la erezie și că la sinaxa de la Beiuş va prezenta un studiu legat de această problemă. Cei doi părinţi din Athos s-au amărât pentru faptul că dl. Silviu Chirilă îl încurajează pe părinte în problemele acestea și că nu trebuia să-l invite de Adormirea Maicii Domnului la Rădeni. Toate cele spuse le veți găsi în înregistrarea din ziua aceea pe care o vom posta împreună cu predicile din care am extras cele prezentate mai sus.

Redăm din înregistrare:

A fost greşit ceea ce a făcut şi trebuie să-l câştigăm pe pr. Claudiu. Nu este bine să facem publică asta să nu se răscoale lumea. Corect este să facem tot posibilul să-l câștigăm pe pr. Claudiu. Noi de aceia am venit aici, să ajutăm la situația creată. Dumneavoastră aveți dreptate, așa cum gândiți, este foarte bine, nu faceți public asta. O să încercăm să le spunem că ceia ce au făcut nu este canonic…

Ulterior gheron Sava ne-a dat binecuvântarea să facem publică înregistrarea

De precizat că noi am trimis predicile pr. Claudiu la părinții din Athos, așa că ei aveau cunoştință despre ce s-a întâmplat.

Am așteptat rezoluția sau comunicatul către popor de la sinaxa de la Beiuș, dar spre dezamăgirea noastră nu am primit nimic. Dl Chirilă ne-a transmis printr-un părinte că-l putem primi înapoi pe părintele Claudiu pentru că nu a fost găsit vinovat cu nimic.

În ce calitate ne-a trimis acest mesaj dl. Chirilă?

Pr. Claudiu a contactat telefonic un părinte pe care l-a avertizat să aibă grijă cu noi ca să nu cadă în schismă și tot în acea convorbire dansul a precizat că este un fel de consultant pe zona aceasta.

Să înțelegem că acest părinte a fost premiat la această sinaxă cu o numire în funcție pentru tot ce a făcut?

Văzând că suntem ignorați cu totul și nu am primit nici un comunicat legat de această problemă și că pr. Claudiu a continuat să contacteze preoții care vin la noi avertizându-i să aibă grijă cu noi și că susţine că gheron Sava nu l-a găsit vinovat cu nimic, l-am rugat pe pr. Ciprian să facă un fel de conferinţă publică audio cu gheron Sava pentru a lămuri situaţia creată.

Această scrisoare, împreună cu toate înregistrările pe care le avem, o să le facem publice şi o să le trimitem la fiecare părinte în parte pentru a vedea opiniile patristice legate de această problemă gravă în materie de credinţă. Noi ne-am îngrădit, dar nu vrem să urmăm orbeşte pe oricine fără să verificăm dacă acel părinte este bine ancorat în dreapta credinţă.

Nu avem pretenţia de a-şi cere cineva iertare de la noi, dorim ca cei ce au greşit în materie de credinţă să se dezică public de noile erezii afirmate şi promovate în predici şi pe net.

Nu am făcut public pănă acum aceste materiale tocmai pentru a lăsa timp de studiu și de cercetare a problemei, dar văzând că se continuă și că iau amploare aceste abateri de la dreapta credință, atât la preoți cât și la credincioși, am considerat că este necesar ca oamenii să știe ce s-a întâmplat cu adevărat și să aleagă în cunoștință de cauză pe cine urmează.

Chiar dacă am fost judecați că suntem lipsiți de dragoste să știți că noi vă iubim pe toți, dar mai mult decât pe voi îl iubim pe Dumnezeu și nu ne permitem să facem greșeli în materie de credință cu bună știință.

În viaţă cu toţii greşim, însă Dumnezeu e Bun și Milostiv și în marea Sa iubire de oameni ne iartă dacă ne pocăim.

După toate cele expuse, rămânem cu niște întrebări și anume:

Cei care mor în stare de părtășie la erezie unde ajung? Adoptăm teologia papistașă a Purgatoriului (limbului)?

Cât timp poate să stea părtașul la erezie în aceasta stare până să devină eretic?

Ce s-a întâmplat cu termenul din 12 septembrie al recursului pr. Claudiu? A fost întrunită comisia teologică independentă pe care a solicitat-o? A continuat pr. Claudiu mărturisirea la sinod?

Cum a devenit teologul M. S. Chirilă o autoritate teologică la care se face referire mai des decât la Pidalion?

De ce am fost reprezentați în Rusia de acest domn? Nu a dorit nici un preot să ne reprezinte?

De ce se lasă atâta vreme aceasta stare conflictuală? Cui folosește ea?

 

Sursa

 

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante | Lasă un comentariu

Părintele Ioan Miron despre noua otravă aruncată înaintea celor ce s-au îngrădit de erezie și anume: ”părtașul la erezie nu este eretic”

Părintele Ioan Miron despre noua otravă aruncată înaintea celor ce s-au îngrădit de erezie și anume: ”părtașul la erezie nu este eretic”

Fraților mei împreună slujitori ai Sfântului Altar și mărturisitori ai Dreptei Credințe, Harul, Mila și Pacea Domnului Nostru Iisus Hristos să umple inimile voaste în veci. Amin!

Am observat că se încearcă sistematic de către mai noii Arie și Nestorie ai vremurilor din urmă a se otrăvi mințile și inimile voastre prin anumite studii care vă sunt trimise pe email, în care nu se încearcă altceva decât să vă obișnuiască cu noua lor terminologie anti-patristică, pe care să v-o însușiți treptat, treptat și să vi se pară corectă. Acest lucru m-a determinat să rup tăcerea și să vă îndemn să nu primiți nicio părere străina de învățăturile Sfinților Părinți pentru ca să nu vă pierdeți împreună cu cei rătăciți.

Noua otravă aruncată înaintea celor ce s-au îngrădit de erezie, este aceea că unii dintre cei ce sunt în comuniune cu episcopul eretic nu sunt eretici ci doar părtași la erezie, cu alte cuvinte această părtășie la erezie fiind o stare intermediara între eretic și ortodox ceea ce este ultima găselniță a diavolului în materie de înșelare. Și pentru că cel mai mare pericol în ce privește căderea în erezie, este acela de a avea păreri proprii cu privire la dogme, mă feresc de acest lucru și vă îndemn să citiți ceea ce spune Sfântul Teodor Studitul cu privire la această rătăcire pe care o propovăduiesc noii rătaciți. Consider că ar trebui să fie de ajuns pentru toată lumea cele ce spune Sfântul cu privire la acest subiect.

Fie ca Lumina Lumii să nu lase pe frații mei a cădea în întunericul cel mai dinafară…! Iar celor rătăciți și îndrăzneți a-i rușina pe sfinți cu sofismele lor spurcate le zic: temeți-vă de Dumnezeu și vă căiți ca nu cumva Domnul să vă piardă cum i-a pierdut pe aceia cu care vă străduiți a vă asemăna!

Ioan Miron slujitor al Dumnezeului Celui Viu.

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante | Lasă un comentariu

Din nou ecumenism la Radauti

Dupa cum putem citi pe http://suceavanews.ro/247780/social/un-nou-camin-pentru-persoane-varstnice-deschis-la-radauti/, la Radauti zilele acestea a fost inaugurat un camin pentru persoane varstnice finantat de Gerald Schweighofer, un personaj dubios care este acuzat de o tara intreaga ca a reusit sa taie paduri in ultimii ani cat nu s-a taiat in 50 de ani.

La acest trist eveniment staretul Manastirii Bogdana a oficiat slujba de binecuvantare impreuna cu un ”preot catolic”. Canoanele interzic asemenea comuniune cu orice eretic. Oare staretul Iustin de la Man Bogdana nu cunoaste canoanele? Se vede foarte limpede cum hotararile sinodului din Creta sunt puse in aplicare. Stim ca in zona Radautului este ”marturisitorul” preot Anitulesei.  Dansul ce face cand vede asa ceva? Dar minciuno episcopul (conform Canonului 15 Constantinopol) ce masuri va lua cu acest staret?

Stim ca Sfantul Vasile cel Mare a rupt comuniunea cu episcopul Dianios doar pentru ca acesta a semnat un acord eretic, fara a crede cu adevarat in ce a semnat.

Uitati ce ne spun Sfintii Parinti cu privire la slujirea unui preot ortodox cu ereticii:              

CANONUL 64 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU NECRESTINII ŞI ERETICII)

Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, să se şi caterisească şi să se şi afurisească.                                                                           (7, 45, 70, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 6, 29, 33, 37, 38 Laod.)

CANONUL 10 apostolic (OSÂNDIREA COMUNIUNII CU CEI AFURISIŢI)

Dacă cineva s-ar ruga, chiar şi în casă, împreună cu cel afurisit (scos din comuniune), acela să se afurisească.                                                                                                                                  (11, 12, 32, 45, 48, 65 ap.; 5 sin. 1 ec; 2 Antioh.; 9 Cartag.)

CANONUL 45 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU ERETICII)

In Pidalion la canonul 45 se prevede ca preotul, episcopul sau diaconul daca s-ar ruga cu ereticii sa se afuriseasca, dar daca a dat voie ereticilor sa savarseasca ca si cler ceva sa se cateriseasca: ”Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârşească ceva ca clerici (să săvârşească cele sfinte), să se caterisească.”

Talcuire: ‘’ Canonul acesta randuieste, ca oricare Episcop, sau prezbiter, sau diacon daca numai impreuna s-ar ruga , dar nu si impreuna ar Liturghisi, cu ereticii, sa se afuriseasca. Ca cel ce impreuna se roaga cu afurisitii (precum acest fel sunt ereticii) trebuie impreuna se roaga cu afurisitii (precum acest fel sunt ereticii) trebuie impreuna a se afurisi si el, dupa Canonul 10 al acestora-si Apostoli. Iar daca au iertat ereticilor acestora sa lucreze vreo slujire, ca clericii, sa se cateriseasca. Fiindca orice cleric va liturghisi(impreuna liturghisi) cu cel caterisit(precum unii ca acestia sunt si ereticii, dupa Canonul 2 si 4 al Soborului 3) impreuna se cateriseste si el, dupa al 11-lea al Apostolilor. Ca se cuvine pe eretici sa-I uram si sa ne intoarcem fetele despre ei, dar nu candva si sa ne rugam impreuna cu ei, sau sa iertam lor a lucre vreo slujire Bisericeasca, ori ca niste clerici, ori ca niste ierei.’’                                                                                                                                           (10, 11, 46, 64 ap.; 2, 4 sin. UI ec; 6, 9, 32, 33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex.)

CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)

Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Vcliar? Sau ce parte are credinciosul cu ne­credinciosul? (II Cor. 6,15).                                                     (47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)

CANONUL 58 apostolic (ÎNDATORIREA CLERULUI DE A CATEHIZA ŞI PREDICA)

Episcopul sau presbiterul arătând nepăsare (neglijând) clerului sau poporului şi neînvăţându-i pe aceştia dreapta credinţă, să se afurisească, iar stăruind în nepăsare şi în lenevie, să se caterisească.                                                                                                                 (19 TruL; 11 Sard.; 19 Laod.; 71, 121, 123 Cartag.)

CANONUL 70 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU IUDEII)

Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare din catalogul (rândul) clericilor ar posti cu iudeii, sau ar prăznui (ar serba, ar ţine) săr­bătorile cu ei, sau ar primi de la ei darurile de sărbătoare, precum azimele sau ceva de acest fel, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se afurisească.                                                                                                                      (7, 64, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 29, 37, 38 Laod.; 51, 73, 106 Cartag.)

CANONUL 71 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CULTICE CU PĂGÂNII ŞI IUDEII)

Dacă vreun creştin ar duce untdelemn sau ar aprinde lumânări la tem­plul păgânilor sau la sinagoga iudeilor, în sărbătorile lor, să se afurisească.                                                                (7, 64, 70 ap.; 11, 94 Irul.; 7, 24 Ancira; 1 Antioh.; 29, 37, 38, 39 Sard.; 21 Cartag.)

6 Laod.
ERETICII SĂ NU INTRE ÎN BISERICĂ
Nu este îngăduit ereticilor să intre în casa lui Dumnezeu dacă stăruie în eres.
10, 45, 64 ap.; 2, 4 sin. III ec; 9, 32,33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex

 

                     Sfântul Ipolit al Romei:

„Păstorii Bisericii vor ajunge ca lupii. Preoții vor îmbrățișa minciuna. Monahii vor pofti bunurile lumii.”

„15. Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. 16. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17. Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. 18. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune. 19. Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc. 20. De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte. 21. Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.” (Matei, cap. VII)

„6. Fraţilor, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, să vă feriţi de orice frate care umblă fără rânduială şi nu după predania pe care aţi primit-o de la noi.“ (Epistola a doua a sf. apostol Pavel către tesaloniceni, cap III)

Acest staret Iustin nu este la prima abatere, iar minciuno episcopul Pimen nu ia nici o masura deoarece si acesta este in comuniune cu ereticii.

Anul acesta, acest staret la invitat pe comediantul Constantin Necula la Radauti ca sa aduca hule si sa ia in ras pe cei care doresc cu adevarat sa mearga pe calea lui Hristos.

Observam cum Ionel Malos ameninta si chiar a vrut sa bata niste crestini participanti la conferinta pe motiv ca sunt antiecumenisti.:

https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2017/02/19/fiul-unui-fost-protopop-de-radauti-si-slugile-lui-necula-hartuiesc-niste-crestini-participanti-la-conferinta-de-la-radauti/

Acum aproximativ 10 ani a mai fost o slujba ecumenista la gradina zoologica oficiata de preotul eretic Angel Prelipcean : https://www.youtube.com/watch?v=P6orz7EJaFE

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante | Lasă un comentariu

Gheron Sava ne explica cu argumente din Sfintii Parinti ca nu exista o cale de mijloc intre eretic si neeretic, dupa cum afirma in mod necanonic unii ”teologi”

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante | Lasă un comentariu