Sfântul Vasilie cel Mare în anul 361 a rupt comuniunea cu episcopul Dianios al Cesareei

„Încă de când era diacon, Sfântul Vasilie cel Mare, acest descoperitor al tainelor dumnezeieşti [Ouranophantor], în anul 361 a rupt comuniunea cu episcopul Dianios al Cesareei şi a fugit în pustia Pontică, în ciuda faptului că îl iubea profund şi-l cinstea pe Dianios şi în ciuda faptului că Dianios îl botezase şi-l hirotonise. De ce s-a ‘îngrădit pe sine’ Sfântul Vasilie cel Mare? Pentru că Dianios, nici măcar din convingere, ci doar din cauza slăbiciunii sale de caracter, a semnat mărturisirea neortodoxă de credinţă a sinodului semiarian din Constantinopol [în anul 360, sub conducerea ereticului homoean Acachie din Cesaerea Palestinei]. (Patrologia Graeca, Vol. XXXII, col. 388C-392A [Epistola 51: Episcopului Vosforie]).”

Sfântul Ignatie Teoforul, în scrisoarea sa către cei din Filadelfia: „Un episcop care a devenit eretic nu mai este episcop, dar dacă credincioşii continuă să-l considere pe el episcop ortodox, dacă continuă să vină la slujbele din bisericile ce îl pomenesc pe el, să primească darurile sau binecuvântările lui, atunci vor cădea cu toţii în afara Bisericii.“

Canonul 15, I-II Constantinopol:

,,Cele ce sunt rânduite pentru presbiteri, episcopi, mitropoliţi, cu mult mai vârtos se potrivesc pentru patriarhi. Drept aceea, dacă vreun presbiter (preot), sau episcop, sau mitropolit, ar îndrăzni să se depărteze de comuniunea cu propriul său patriarh, şi nu ar  pomeni numele acestuia, precum este hotărât şi rânduit în Dumnezeiasca Slujbă tainică, ci mai înainte de înfăţişarea sinodicească şi de osândirea definitivă a acestuia, ar face schismă, Sfântul Sinod a hotărât ca acesta să fie cu totul străin de toată preoţia, dacă numai se va vădi că a făcut această nelegiuire. Şi s-au hotărât şi s-au pecetluit pentru cei ce sub pretextul oarecăror vinovăţii se depărtează de întâii lor stătători, şi fac schismă şi rup unitatea Bisericii.

 Căci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare erezie osândită de Sfintele Sinoade, sau de Părinţi, fireşte de comuniunea cu acela, care propovăduieşte erezia în public, şi cu capul descoperit o învaţă în Biserică, unii ca aceştia nu numai că nu se vor supune certării canoniceşti, desfăcându-se pe sineşi de comuniunea cu cel ce se numeşte episcop chiar înainte de cercetarea sinodicească, ci se vor învrednici de cinstea cuvenită celor ortodocşi. Căci ei nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudo-episcopi şi pe pseudo-învăţători, şi nu au rupt cu schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schismă şi dezbinări’’.

Reclame
Publicat în Ecumenism | 6 comentarii

Presa despre ÎPS Pimen – „templier” mason, spion al Securităţii în SUA, Germania şi Israel, turnător la Mănăstirea Putna. A gazduit ceremonii masonice si simpozioane ecumeniste

Nu știm cât de reale sunt cele prezentate mai jos:

ÎPS Pimen, spion al Securităţii în SUA, Germania şi Israel, turnător la Mănăstirea Putna

https://adevarul.ro/locale/suceava/Ips-pimen-spion-securitatii-sua-germania-israel-turnator-manastirea-putna-1_534530430d133766a8a17bdd/index.html

Masonii din Biserica

de Carol HarsanAvereaSâmbătă, 29 octombrie 2005, 0:00
FacebookTwitterEmailMai multe…

https://hotnews.ro/stiri-arhiva-1203110-masonii-din-biserica.htm

In ultimii ani, un fenomen interesant a marcat viata politico-spirituala romaneasca: o apropiere insidioasa, dar tenace, desi aparent fara un demers programatic, a unor personalitati din clerul inalt din Biserica Ortodoxa, de segmente declarat masonice, in speta, de Masoneria recunoscuta oficial.Este vorba de Episcopi si Mitropoliti, membri ai Sfantului Sinod, dar si de reprezentanti ai clerului mijlociu.

Ca personalitati clericale invocate insistent in ultimii ani, si din a caror agenda, relatiile cu Masoneria au devenit un loc comun, ii citam pe: IPS Pimen Suceveanul (Templier si afiliat la Loja „Fiii coloniei lui Traian” din Nordul Moldovei), IPS Teofan – fost Sinaitul, azi, Mitropolit al Olteniei (in relatie cu Loja „Armonia”, Craiova), IPS Ambrozie Sinaitul (vicar patriarhal, Loja

„Armonia” Craiova), IPS Teodosie Tomitanul (fost Snagoveanul, fost Episcop vicar la Mitropolia Bucurestilor, sub obladuirea Lojii „Ovidius” Constanta), IPS Daniel Ciobotea, (Mitropolit al Moldovei), IPS Ion Salajeanul (Episcop de Covasna si Harghita) si IPS Sofronie (Drincec, Episcop de Gyula, in relatie cu Loji maghiare).

Despre IPS Vincentiu Ploiesteanul parerile sunt radical impartite, acesta avand manifestari antimasonice, intersectate cu intalniri „de gradul trei” in sanul albastrei familii Grifofoni.

Staretul manastirii Putna, Arhimandrit Melchisedec Velnic, este, de asemenea, pomenit ca fiind intr-o Loja „Sfantul Stefan cel Mare”.Dupa cum se va vedea si din fondul articolului, nu incriminam fenomenul, ci il semnalam ca analiza a mecanismelor ce unesc mult mai strans decat transpare la abordari superficiale, forta lobby-ului masonic romanesc cu influenta covarsitoare a institutiei Ortodoxiei.

Dar faptele sunt cât se poate de ecumeniste:

VIDEO: La manastirea Putna, directivele CMB sunt mai presus decât învăţătura Bisericii Ortodoxe. Aceasta va favoriza aplicarea cu mai multă uşurinţă a deciziilor ierarhilor BOR care apără erezia din Creta.

Staretul Melchisedec Velnic de la mănăstirea Putna adoptă erezia ecumenistă.

Evenimentul prezentat mai sus a avut loc în anul 2014 şi arată că pentru monahii din mănăstirea Putna aplicarea deciziilor din Creta va fi un lucru uşor de acceptat.
Aprobarea sinodului din Creta, de catre mănăstirea Putna, a fost făcută public de către ieromonahul Teofan Popescu în predica din Duminica de după Înălţarea Sfintei Cruci. 

Deşi canoanele Bisericii Ortodoxe nu aprobă rugăciunile în comun cu ereticii, pentru staretul Melchisedec Velnic de la Putna, aceasta este puţin important. Nu contează ce spun canoanele sau Sfinţii Părinţi ai Bisericii, ci doar ceea ce spun organizaţiile internaţionale laice şi de ce nu, organizaţia protestantă numită „Consiliul Mondial al Bisericilor” CMB-ul.

Aviz celor precum părintele Mihai Valică și părintele Gheorghe Anițulesei care îl consideră pe ÎPS Pimen „mare mărturisitor” si induc oamenii in eroare, in loc sa intrerupa pomenirea ecumenistului IPS Pimen. Se vede clar ce rătăciți promovează…

Păgânism, erezii, teoria ramurilor:

Colocviul Geniu şi memorie colectivă.  http://www.putna.ro/pdf/CP-5-2012.pdf

Dan D. Iacob Opera lui Ion Creangă, privită din așezarea studiilor tradiţionale Vom încerca în rândurile ce urmează să aducem în atenție o abordare mai puțin cunoscută a operei lui Ion Creangă, făcută de Vasile Lovinescu din așezarea gândirii tradiționale conturate în prima parte a secolului XX de René Guénon. Plecând de la ideea existenței unei Tradiții primordiale, revelată încă din Paradisul Terestru, tradiție ce s-a ramificat de-a lungul mileniilor în câteva mari tradiții autentice, ce-au născut la rându-le civilizațiile, Guénon a încercat să readucă în atenție marile simboluri ce conturează o unitate transcendentă a religiilor. Împotrivindu-se oricărui fel de sincretism, el a respectat caracterul providențial al fiecărei tradiții, având convingerea că toate drumurile autentice converg către aceeași țintă, spre același Principiu unic, transcendent și imuabil, care are nume diferite în diferitele tradiții și care a fost revelat de Dumnezeu odată cu crearea umanității.

Cu toată reatașarea lui la o altă tradiție, nu se poate vorbi totuși, în cazul lui Vasile Lovinescu, de o convertire la Islam, căci inițierea, în orice tradiție ar avea loc, subliniază Florin Mihăescu, înseamnă situarea, dincolo de orice esoterism, în «unitatea transcendentă a religiilor». (pp.78-79)

Pierzând legătura cu esenţa credinţei sale – care este, într-un cuvânt, lepădarea de grijile lumii -, creşti­nătatea îi lipseşte pe credincioşi de legătura vie cu harul Duhului Sfânt. De aceea, creştinii trebuie să găsească înlocuitori ai acestui har, pricinuind, prin autosugestionare, „experienţe spirituale”. In acelaşi timp, ei caută în lumea aceasta un înlocuitor pentru cealaltă lume care nu le mai este la îndemână. Arhiepiscopul Averchie a scris despre aceşti neo-creştini:

„Ei vor fericire aici în lumea aceasta, împovărată cu mulţimea ei de păcate şi fărădelegi; şi aşteaptă această fericire cu nerăbdare. Ei socotesc că unul din cele mai sigure feluri de a o dobândi, este «mişcarea ecumenică», unirea şi unificarea tuturor popoarelor într-o «biserică» nouă care va cuprinde nu doar romano-catolici şi protestanţi, ci şi iudei, musulmani şi păgâni, fiecare păstrându-şi propriile convingeri şi greşeli. Această iubire «creştinească» închipuită, în nu­mele fericirii viitoare a oamenilor pe pământ, nu poate decât să calce Adevărul în picioare”.

Vladica Averchie Tausev – Trei niveluri ale apostaziei

Publicat în Ecumenism | Lasă un comentariu

Operațiunea DIICOT și începutul unei noi perioade de prigoană.

Cei care vor mărturisi până la capăt vor fi prigoniți. Dar să avem grijă să luptăm cu toate rătăcirile și să nu credem toți amăgitorii.

Iată cum stau lucrurile:

Mai multe persoane au fost chemate la DIICOT sub pretextul сă sunt formatori de opinie pe rețelele de socializare, deoarece au protestat împotriva ecumenismului, împotriva primirii ereticului papă Francisc și înaintemergător al antihristului, pentru că au vrut să-și apere țara care este vândută de politicieni și de ierarhi.

(Vineri) pe la ora 15.00, când Papa trebuia să îşi facă o primă apariţie publică, la Dealul Patriarhiei, militanţi cunoscuţi pentru viziunile lor naţionaliste erau convocaţi la Biroul de Crimă Organizată.

Printre cei convocaţi de DIICOT au fost: Cătălin Berenghi, Calin Marincus, Marian Motocu, Gabriel Apreutesei, Bacosca Iustina şi încă câțiva. Celor ce s-au prezentat li s-a vorbit de un dosar ce ar fi în curs de „alcătuire”, care ar urma să vizeze mai multe persoane din lumea naţionalistă. Sus-numiții au fost chestionaţi despre mai multe aspecte; inclusiv despre legăturile pe care le au cu alţi patrioţi şi dacă sunt sau nu dispuşi să comită acţiuni violente. Au dat declarații și au fost supus unui fel de interogatoriu. https://razboiulinformational.ro/site/2019/06/vizita-papei-francis-in-romania/

Bacosca Antoanela Iustina

3 iunie la 18:12 · 

Vineri, 31. 05.2019, ora 15.00 am fost chemata la DIICOT -Sectia de Combatere a Infractiunilor de Terorism si a Criminalitatii Informatice, pentru a fi anchetata de doi chestori, deoarece L-am marturisit pe Hristos si am postat aici, pe fb,. ca papa este eretic.

Slava Lui Dumnezeu pentru toate. !

Iată și câteva comentarii de la această postare:

Aura Buiac Și cum s-a finalizat întâlnirea ?

Sfintele Canoane spun că rugăciunea ortodocșilor cu eretici și alte religii este erezie. Erezia înseamnă căderea din credință, vânzarea lui Iisus Hristos. Iar dacă l-ai vândut pe Iisus Hristos, ți-ai vândut sufletul și trăiești degeaba pe pământ. Intimidările nu înseamnă nimic pentru un creștin dreptslăvitor, pentru că dacă n-am lupta pentru credința în Hristos, acest lucru ar fi o trădare. Iar eventualele munci la care va fi supus un creștin ortodox, temniță, tortură, sau chiar moarte (cum au suferit și Sfinții Închisorilor) nu vor fi pentru altceva decât pentru mântuirea veșnică a sufletului. Însă trebuie să luptăm pentru toți frații noștri de la primul până la ultimul. Pentru apărarea familiei, pentru copii, pentru țară. E nevoie să lupți, să te jertfești, să îți iei Crucea. Unii își vând, alții nu își vând credința și neamul.

Citiți și:

Pentru oricine are indoieli: Noi cinstim pe Sfinții Închisorilor

Dintre români, din păcate, cei care iau atitudine sunt o minoritate. Din păcate cei mai mulți dintre noi se limitează doar să se informeze ei înșiși, dar nu iau atitudine pentru a mărturisi credința în fața cotropitorilor eretici și globaliști pentru a-și ajuta frații. Din păcate mulți doar bravează, spun cu gura, dar nu dau dovadă și de fapte…

Au existat perioade, când, de-a lungul timpului, sub conducerea binecredincioșilor voievozi Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul, românii au fost buni creștini, buni slujitori ai lui Dumnezeu și adevărați luptătorI.

Dacă acum cei de la DIICOT au ridicat pe cineva, în curând s-ar putea să ridice și pe alții, poate chiar dintre preoții îngrădiți de erezie și frați apropiați care mărturisesc și poate vor fii în pericol de a nu mai reveni acasă. Dar dacă acum nu ne pasă și nu luăm atitudine, ce vom face când vor veni după noi autoritățile instigate de stăpânire și de pseudo-ierarhii trădători?

Vom mai avea putere să facem ceva atunci dacă acum nu mărturisim și nu luăm atitudine?

Așa că orice vânzare se numește a nu lua atitudine.

Tot ceea ce facem, suntem datori să facem pentru mântuirea sufletelor noastre. Dar dacă mărturisitorii ar fi mai mulți, vrăjmașii nu vor putea birui, cum nu i-au biruit păgânii pe creștinii din vremea Patriarhului Serghie care i-au cântat PreaSfintei Născătoare de Dumnezeu Acatistul Buneivestiri sau cum nu i-au biruit turcii pe Binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt împreună cu oștirea dreptslăvitoare. Dumnezeu ar mai da vreme de pocăință acestei țări, dar prin nepocăință și nemărturisire grăbim sfârșitul. Iar dacă vor fi puțini cei care vor mărturisi și vor lupta până la capăt, acei puțini care vor răbda până la sfârșit își vor câștiga mântuirea veșnică.

Cum trebuie să aibe loc mărturisirea ne învață Sfântul Apostol Pavel la I Corinteni, capitolul 13:

  1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
  2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
  3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
  4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
  5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
  6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
  7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
  8. Dragostea nu cade niciodată.

Iar Sfântul Simeon Noul Teolog explică:

Așadar, arată din acestea că cel ce vorbește în limbi se poate să se laude, cel ce proorocește să se trufească, cel ce are credință și face minuni să se înalțe, cel milostiv să-și adune slava de la cei miluiți și cel ce aleargă la mucenicie să cugete cu mândrie.

Și, de vreme ce a închis cuvântul cu expresia: „Dragostea nu cade niciodată”, a indicat smerita cugetare ca rădăcină a dragostei, pentru că nu are de unde să cadă rădăcina, fiind mereu ținută în adâncul pământului. Așa încât cel ce pare că are dragoste, dar nu rabdă îndelung, nu este binevoitor, ci este pizmaș, lăudându-se, trufindu-se și purtându-se cu necuviință, caută ale sale, se întărâtă, socotește răul, se bucură de nedreptate, se întristează de adevăr, nu suferă toate, nu crede toate, nu nădăjduiește toate, nu rabdă toate, [acesta] nu are dragoste, minte.

Sfântul Simeon Noul Teolog – 24 de cuvinte despre viața duhovnicească, Cuvântul 8

Controverse și întrebări legate de operațiunea DIICOT:

Totul pare a fi „un joc operativ” cu scopul de a îi intimida pe sus-numiții, dar şi pe camarazii lor, cărora aceştia s-au plâns, să stea cuminţi de „vizita papei”. Aici avem dovada clară că „operaţiunile” sunt conduse din afara ţării, după percepte şi gândire vestică. Acolo, în Germania, Austria şi Statele Unite, autorităţile se confruntă cu acţiuni de amploare ale extremei drepte. Orice funcţionar din Ministerul de Interne din România ar trebui să ştie că la noi nu exista aşa ceva. Cine voia să facă ceva de vizită Papei Francisc? Tot discursul anti-nationalist pare a fi tradus dintr-o limbă străină şi livrat opiniei publice româneşti. https://razboiulinformational.ro/site/2019/06/vizita-papei-francis-in-romania/

În al doilea rând, mulți dintre cei anchetați au anumite scăpări și nu sunt în regulă cu toate din punct de vedere al credinței. Aceste probleme ar fi: cinstirea unor așa-zisi Sfinți, promovarea unor lucrări de artă făcute de sculptori masoni, deținerea unor restaurante cu simboluri păgâne orientale, practicarea unor meserii precum antrenamentul de box (Sfinții Părinți interzic competițiile sportive sub forma unor întreceri publice ce adună pe toată lumea ca la spectacol și îi fac pe oameni să îi cinstească pe sportivi ca pe niște idoli umaniști) sau chiar neîngrădirea de erezie, nepăsarea față de participarea după posibilități la Sfintele Taine și altele.

Cu toții căutăm să rupem lanțurile robiei și ale minciunii sub care am fost robiți de demoni, deci important e să ne pocăim și să cunoaștem ce înșelări ne stăpânesc și să fim 100 % cu Hristos! Să nu osândim fără cruțare deci, dar să mustrăm cu blândețe când e cazul și să povățuim pe aproapele dacă se află în înșelare și să nu fim nepăsători fata de căderile celor din jur:

„Trebuie să nu mustrăm, nici să întristăm, ci să povățuim, nu să învinuim, ci să sfătuim – spune Sfântul Ioan Gură de Aur – nu cu mândrie să ne năpustim asupra cuiva, ci cu dragoste să îndreptăm, pentru că nu aproapele nostru, ci chiar noi înșine vom fi dați la pedeapsa cea mai lipsită de îndurare, dacă nu vom avea milă de el.”

Citiți și:

Abuzurile din ce in ce mai grave ale politiei se intensifica

Prigoana este aproape: Se pun bazele unei dictaturi teribile a controlului total

Simona Halep practica yoga

Să nu fim nepăsători în fața păgânizării României. Marea Moschee din Bucureşti nu se mai construieşte, dar lupta împotriva închinării la idoli trebuie să continue

Probleme cu autoritățile și minciuno-ierarhul Teofan au avut și credincioșii care au protestat în ziua venirii papei la Iași:

Publicat în Evenimente cotidiene importante | 31 comentarii

Hulitorul și antihristicul Papa Francisc, profetul tatălui-minciunii, luptă împotriva lui Dumnezeu și a Bisericii

Hulele Papei Francisc, ereziarhului Kiril și ale altor eretici papistași și ecumeniști

Pe lângă faptul că papismul este erezie, hulitorul și antihristicul Papa Francisc luptă pe față împotriva Mântuitorului Hristos și promovează în loc venerarea tatălui-minciunii!

Blasfemiile demonice ale papei și promovarea ecumenismului la nivel mondial:

  1. Nu trebuie să crezi în Dumnezeu ca să ajungi în Rai.
  2. Iadul este doar o metaforă pentru sufletul izolat, care, la fel ca toate sufletele va fi în cele din urmă unit în dragoste cu Dumnezeu.
  3. Toate religiile sunt adevărate, pentru că ele sunt adevărate în inimile tuturor celor care cred în ele.
  4. Biserica noastra este suficient de mare pentru heterosexuali și homosexuali, pentru cei pro sau contra avortului.

http://ro.blastingnews.com/societate/2015/04/papa-cutremura-lumea-crestina-iadul-si-homosexualii-subiecte-care-starnesc-controverse-00346001.html

Concluziile sunt înfricoșătoare:

  1. Pentru conservatori și liberali, comuniștii sunt bineveniti și chiar sunt uniti cu noi.
  2. Noi toti iubim si adoram acelasi Dumnezeu!

Papa îl numește idiot (tont) pe Hristos și că a greșit cu femeia adulteră

Propovăduirea unității în minciună :

5. În ciuda acestei Tradiții comune din primele zece secole, de aproape o mie de ani, catolicii și ortodocșii sunt privați de comuniunea în Euharistie. Suntem divizați de răni provocate de conflictele unui trecut îndepărtat ori recent, de divergențe, moștenite de la strămoșii noștri, în ce privește înțelegerea și explicarea credinței noastre în Dumnezeu, unul în trei Persoane – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Deplângem pierderea unității, consecință a slăbiciunii omenești și a păcatului, care a avut loc în ciuda Rugăciunii sacerdotale a lui Cristos Mântuitorul: «Pentru ca toți să fie una, după cum tu, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie una în noi» (In 17, 21).

6. Conștienți de persistența numeroaselor obstacole, ne dorim ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unități voite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Cristos. Fie ca întâlnirea noastră să-i poată inspira pe creștinii din întreaga lume să-l roage pe Domnul să reînnoiască dorința vie după unitate a tuturor discipolilor săi. Într-o lume care așteaptă de la noi nu numai cuvinte dar și gesturi concrete, fie ca această întâlnire să poată fi un semn de speranță pentru toți oamenii de bună voință!

7. În determinarea noastră de a face tot ceea ce este necesar pentru a depăși divergențele istorice pe care le-am moștenit, vrem să ne unim eforturile pentru a mărturisi Evanghelia lui Cristos și patrimoniul comun al Bisericii din primul mileniu, răspunzând împreună la provocările lumii contemporane. Ortodocșii și catolicii trebuie să învețe să ofere o mărturie comună despre adevăr în sectoarele unde acest lucru este posibil și necesar. Civilizația umană a intrat într-o perioadă de schimbări epocale. Conștiința noastră creștină și responsabilitatea noastră pastorală nu ne permit să rămânem inerți în fața provocărilor care cer un răspuns comun.

Havana: Declarația comună a Papei Francisc și a Patriarhului Chiril

Iată cum sunt huliți Sfântul Fotie cel Mare și Sfântul Marcu Evghenicul:

Câteva discuţii purtate de mine cu un grup de polonezi ortodocşi ce trecuseră prin ţara mea şi unele informaţii primite din publicaţiile Consiliului Ecumenic cu privire la existenţa şi viaţa unor cercuri de ortodocşi din Apus mi-au provocat un interes sincer. În plus, începusem să fac rost de diverse cărţi şi tipărituri de-ale ruşilor şi grecilor din Londra şi Berlin, precum şi câteva din preţioasele cărţi editate la Napoli de Arhimandritul Benedict Katsanevakis. Astfel, simpatia mea pentru Ortodoxie sporea.

Încetul cu încetul, dinlăuntrul meu dispăreau prejudecăţile pe care le aveam faţă de Ortodoxie. Aceste prejudecăţi prezentau Ortodoxia drept schismatică, fără viaţă duhovnicească, cu o cotă de mici biserici pustii, ce n-au semnele caracteristice ale adevăratei Biserici a lui Hristos. Iar schisma care a făcut să fie tăiată de la Trupul Bisericii „a avut drept tată diavolul şi drept maică mândria Patriarhului Fotie”.

-Episcopul Pavel al Naziansului, Articol apărut în revista „Θεοδρομία”, nr. 1, ian.-mar. 2006, pag. 69 – 88

Metoda teologică a discutării chestiunii purcederii Sfântului Duh şi a divergenţelor dogmatice în general s-a întemeiat uneori pe o falsă smerenie. A fost afirmată neputinţa omului de a face afirmaţii definitive asupra Treimii, cu scopul de a îndreptăţi părerile ambelor părţi şi a găsi un compromis între ele. Regăsim acest „agnosticism” metodologic şi de fond, în concepţia pro-unionistului Varlaam din Calabria, în învinuirile de „mândrie” adresate neclintitului Marcu al Efesului de pro-unionişti la Conciliul de la Ferrara-Florenţa, dar şi în recomandările Declaraţiei comune a Consultării teologice ortodox-catolice nord-americane cu privire la Filioque din 2003. S-a trecut cu vederea faptul că învăţătura dogmatică se întemeiază pe Revelaţia dumnezeiască, pe autorevelarea lui Dumnezeu omului şi, corespondent, pe vederea ei înţelegătoare, pe experienţa comuniunii cu Dumnezeu în Duhul Sfânt, pe care raţiunea umană o exprimă, formulează şi hotărniceşte în definiţii dogmatice, sub insuflarea Duhului Sfânt şi cu autoritatea Sinoadelor ecumenice.

https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/teologie/mos_grigore_dinu%20_ro.pdf

Accente de ură împotriva Sfântului Marcu al Efesului din partea uniaților (așa-zișii greco-catolici): http://www.bru.ro/istorie/cat-si-ort-capitolul-7/

 

Adevărul mărturisit de Sfinții Părinți prin jertfă

Viața jertfelnică a Sfântului Marcu Evghenicul, torturat în închisoare, a suferit toate cu smerenie, pentru dragostea lui Hristos:

Viata si nevointele Sfantului Marcu al Efesului – pdf

 

Iată ce spunea despre papistași binecredinciosul voievod Mihai Viteazul:

“Voi nu sunteți mărturisitori ai dreptei credințe, căci nu aveți harul Sfântului Duh în adunarea voastră”

Sfântul Grigore Palama scrie despre Filioque şi despre consecinţele sale: „Astfel de lucruri sunt adâncuri ale satanei, tainele celui viclean”, şi imediat, în mod direct, concluzionează ca un păstor de-Dumnezeu-luminat al Bisericii: „Dar noi, fiind învăţaţi de înţelepciunea dumnezeiască a Părinţilor să cunoaştem gândurile acestuia, care sunt insesizabile de la început pentru foarte mulţi, niciodată nu v-am putea accepta să fiţi în comuniune cu noi, câtă vreme spuneţi că Duhul purcede şi de la Fiul”.

Περί της εκπορεύσεως του Αγίου Πνεύματος, Λόγος Αποδεικτικός Α’ („Despre purcederea Sfântului Duh”, Cuvânt Doveditor  I), în: Scrierile lui Grigorie Palama, Ed. Pan. Hristou, Tesalonic 1962, p. 26.


Sfântul Marcu al Efesului scrie de asemenea emfantikotata: „De unde deci vi s-au arătat a fi cu totul ortodocşi, cei ce de atâţia ani şi de atâţia Părinţi şi Dascăli sunt consideraţi eretici?”

Sfântul Marcu Evghenicul, Τοις απανταχού της γης… (Celor de pe întreg pământul…), la Ioannis Karmiris, „Τα Δογματικά και Συμβολικά Μνημεία της Ορθοδόξου Εκκλησίας” (Monumente Dogmatice şi Simbolice ale Bisericii Ortodoxe), volumul I, Atena 1960, p. 426.


După patru secole, patriarhii Răsăritului în Enciclica Sinodală din 1848 proclamau din nou: „Pentru aceasta, Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, urmând paşilor Sfinţilor Părinţi răsăriteni, dar şi apuseni, a denunţat de demult sub Părinţii noştri şi denunţă şi astăzi, în mod sinodal, că această dogmă inovatoare menţionată, cum că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul, este în mod esenţial o erezie, pe partizanii ei, oricine ar fi, drept eretici, potrivit hotărârii sinodale citate a Preasfântului Papă Damasos, iar adunările convocate de ei eretice, şi toată comuniunea duhovnicească şi religioasă a fiilor ortodocşi ai Bisericii Universale cu unii ca aceştia drept nelegiuită, mai ales în puterea Canonului al VII – lea al Sinodului al III – lea Ecumenic (paragraful 5)„.

Ioannis Karmiris, „Τα Δογματικά και Συμβολικά Μνημεία της Ορθοδόξου Εκκλησίας” (Monumente Dogmatice şi Simbolice ale Bisericii Ortodoxe Universale), volumul II, Graz, Austria 1968,  p. 908  [988].

 

Sfinţii Părinţi teologhiseau şi acţionau urmând Sfinţilor Părinţi. Astăzi, ierarhii masoni trădători, teologi academicieni, promotori în climatul dezbaterilor teologice, declară public că noi ortodocşii trebuie să-i depăşim pe Sfinţii Părinţi, pentru a ajunge la unirea cu papistașii.

Au fost atâția și atâția Sfinți Mucenici care au fost uciși de catolici. Iar unora li se pare o nimica toată dacă mai mereu sunt prezenți ereticii la manifestațiile lor!

8 ian.: Ortodocsi inecati de catolici in aghiazma mare! Sa nu-i uitam ci sa-i cinstim, spunand: “Nu venirii calaului ortodocsilor (=PAPA) in Romania ortodoxa!”

SFÂNTUL MUCENIC PLATON, EPISCOP DE BANJA LUKA, UCIS DE „FRAŢII” ROMANO-CATOLICI

SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC VASILIE, care pentru DREAPTA CREDINŢĂ a fost ucis de catolici (4 mai)

NOII SFINTI MUCENICI POLONEZI CARE AU PRIMIT MARTIRIUL DIN PARTEA CATOLICILOR

Pomenirea Sfinţilor 26 de Cuvioşi Mucenici Zografiţi care în foc s-au săvârşit, uciși de papistași după ce au mărturisit împotriva uniației de la Lyon

IATĂ CUM AU ÎNŢELES CATOLICII UNIREA DE-A LUNGUL VEACURILOR! Cei 13 Cuvioşi Mucenici şi Mărturisitori din mănăstirea Kantara, Cipru, anul 1228, au preferat să moară ca mucenici decât să accepte compromisul cerut de catolicii sub a căror stăpânire erau:

-Săvârșirea Sfintei Liturghii cu azimă (pâine nedospită)! Moartea lor mucenicească ne trâmbiţează nouă tuturor şi tuturor veacurilor că nu avem voie să acceptăm nicio schimbare a credinței ortodoxe( oricât de mică ar părea) și că diferenţa dintre Ortodoxie şi romano-catolicismul papist nu este nicidecum o bagatelă, cum voiesc mulţi să o prezinte; această diferenţă este tot atât de mare pe cât de mare este distanţa dintre rai şi iad. Sfinţii Monahi au preferat moartea, decât să catolicizeze cât de puţin veritabila şi imuabila lor credinţă ortodoxă.

Spune Domnul nostru, Iisus Hristos: „amin zic vouă: pînă ce va trece cerul şi pămîntul, o iotă sau o cirtă nu va trece din lege, pînă ce vor fi toate. Deci, cela ce va strica una dintru aceste porunci mai mici, şi va învăţa aşa pe oameni, mai mic se va chema întru Împărăţia Cerurilor; iar cela ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema întru Împărăţia Cerurilor.”, Sfînta Evanghelie de la Matei, Capitolul 5, versetul 18, 19.

 

Publicat în Ecumenism | 8 comentarii

Sfântul Efrem Sirul despre cauza necredinței în vremurile din urmă: “Celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune”

“Eu, Efrem cel prea mic si pacatos si plin de greseli, cum voi putea sa spun cele mai presus de puterea mea ? Dar de vreme ce Mantuitorul plin de a Sa milostivire, pe cei neintelepti i-a invatat intelepciunea si prin ei pe credinciosii de pretutindeni i-a Luminat; si pe a noastra limba cu indestulare o va lamuri spre folosul si zidirea mea, a celui ce zic, si a tuturor ascultatorilor, si voi grai intru durere si voi spune intru suspinuri pentru sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur (adica Antihrist) cel ce va tulbura toate de sub cer, si sa bage teama si spaima si cumplita necredinta in inimile oamenilor… Va face aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi. Si se va sargui ca pe toti sa-i insele cu mincinoasele semne, cu naluciri de aratari vrajitoresti si cu fermecatoriile care se vor face de el…

Caci cu ingaduinta lui Dumnezeu va lua stapanire ca sa insele lumea, fiindca s-au inmultit paganatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri cumplite…Pentru aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu duhul inselaciunii, pentru paganatatea oamenilorDe vreme ce asa au voit oamenii a se departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare nevointa va fi fratilor in vremurile acelea, mai ales celor credinciosi, cand se vor savarsi semne si minuni de insusi balaurul cel cu multe stapaniri; cand se va arata ca un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca ingerii inaltandu-se inaintea tiranului. Si va striga cu tarie schimbandu-si chipul si infricosand fara de masura pe toti oamenii. Atunci fratilor, oare cine se va afla ingradit si neclintit petrecand? Avand in sufletul sau semnul Unuia-Nascut Fiului lui Dumnezeu, adica sfanta Lui venire.

Si in vremea aceea nu va fi slabire pe pamant, si marea vazandu-o toata lumea tulburata, va fugi fiecare sa se ascunda in munti. Unii vor muri de foame, altii de sete se vor topi ca ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca pe ei. Atunci vor vedea toate fetele lacrimand si cu durere intreband: Nu cumva se afla vreun grai a lui Dumnezeu pe pamant? Si nu vor auzi de nicaieri raspuns…

Cine va suferi zilele acelea? Si cine va rabda necazul cel nesuferit, cand vor vedea amestecarea popoarelor care vor veni de la marginile pamantului, pentru vederea tiranului. Multi se vor inchina inaintea spurcatului si vor striga cu cutremur, incat si locul se va clatina de strigatele lor, zicand: Tu esti mantuitorul nostru… Atunci marea se va tulbura si pamantul se va usca. Cerurile nu vor ploua si sadurile se vor usca. Si toti cei ce vor fi pe pamant, de la rasarit pana la apus vor fugi cu multa frica. Si iarasi cei ce vor fi in partile de apus vor fugi in rasarit cu cutremur…

Luand atunci obraznicul stapanirea, va trimite pe draci in toata lumea, ca sa propovaduiasca cu indrazneala, ca s-a aratat cu slava: Veniti de-l vedeti pe el. Cine oare va avea suflet de diamant, ca sa sufere vitejeste toate smintelile acelea? Cine oare va fi acest om precum am zis, ca toti ingerii sa-l fericeasca pe el? Caci eu fratilor, iubitor de Hristos, desavarsit m-am infricosat numai din pomenirea balaurului, cugetand intru sine necazul ce va sa fie asupra oamenilor in vremea aceea, si in ce fel se va arata acest balaur pangarit asupra neamului omenesc. Insa sfintilor mai cumplit se va arata. Ca vor fi multi cei ce se vor arata bine placuti lui Dumnezeu, care vor putea scapa prin munti si dealuri si locuri pustii, cu multe rugaciuni si plangeri nesuferite. Ca vazandu-i Dumnezeu in asa plangere nemangaiata si intru credinta curata, se va milostivi spre dansii ca un Parinte milostiv, iubitor de fii, si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde. Ca prea pangaritul nu va inceta sa caute pe sfinti pe pamant si pe mare, socotind ca stapaneste tot pamantul. Si pe toti ii va supune, si va socoti ca se poate impotrivi lui Dumnezeu din cer, nestiind ticalosul neputinta sa si mandria pentru care a cazut…

Cu toate acestea va tulbura pamantul, va infricosa cu semnele sale vrajitoresti pe toti. Si in vremea aceea nu va fi slabire pe pamant, ci necaz mare, tulburare si necaz, moarte si foamete peste tot pamantul. Ca insusi Domnul a zis: “Ca unele ca acestea nu s-au facut de la intemeierea lumii”. Iar noi pacatosii, cu ce vom asemana acele nevoi peste masura de mari? Insa, sa-si puna fiecare in mintea sa cuvintele Mantuitorului, cum ca, pentru nevoia si necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea prin milostivirea Sa.

Viteaz suflet va fi acela care va putea sa-si tina viata atunci in mijlocul smintelilor; Ca daca putin va slabi credinta sa, lesne va fi inconjurat si va fi robit de semnele balaurului celui rau si viclean. Si neiertat se va afla unul ca acesta in ziua judecatii, ca insusi lui-si vanzator se va afla, ca cel ce a crezut tiranului de buna voie. De multe rugaciuni si lacrimi avem trebuinta, o, fratilor! ca sa fie cineva dintre noi intarit intru ispite. Fiindca multe vor fi nalucirile fiarei. Caci luptator impotriva lui Dumnezeu fiind, va voi sa le piarda pe toate …

Luati aminte, fratii mei! Covarsirea fiarei si mestesugirea ei de la pantece incepe. Caci dupa ce va fi stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit a primi pecetea lui. Nu oricum, ci pe mana dreapta si pe frunte va fi pus semnul. Ca sa nu mai aiba stapanire omul a se pecetlui cu mana dreapta, cu semnul Sfintei Cruci, si nici pe frunte a se mai insemna cu Numele Sfant al Domului, nici cu preasfanta si slavita cruce a Domnului nostru Iisus Hristos. Ca stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii risipeste toata puterea lui. Pentru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste toate madularele noastreAsemenea si fruntea care este ca un sfesnic ce poarta faclia luminii. Deci fratii mei, infricosata nevointa va fi tuturor oamenilor celor iubitori de Hristos, si pana in ceasul mortii sa nu se teama, nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a pune pecetea sa, in locul crucii Mantuitorului. Si va face in asa fel incat sa nu se mai faca nici un fel de pomenire Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

Si aceasta o va face, fiindca se teme si se cutremura de puterea Mantuitorului nostru. Ca de nu se va pecetlui cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de nalucirile vicleanului, si nici Dumnezeu nu-i va parasi, ci ii va lumina si-i va atrage la Sine. Ni se cade, noua fratilor, a intelege nalucirile vicleanului, ca nemilostiv si fara de omenie esteIar Domnul nostru cu liniste va veni la noi, ca sa goneasca mestesugirile balaurului. Deci noi tinand neabatuta si curata credinta in Hristos, lesne vom birui puterea vrajmasului; si se va departa de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca. Ca eu, fratilor, va rog pe voi iubitorilor de Hristos, sa nu ne molesim, ci mai ales puternici sa ne facem cu puterea cruciiCu toate acestea ni se cade noua a ne ruga, ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti gata ca niste credinciosi robi, neprimind pe altul. Ca de vreme ce furul si pierzatorul si cel fara de omenie, mai intai va veni intru ale sale vremuri, vrand sa fure si sa junghie si sa piarda turma cea aleasa a lui Hristos, adevaratul Pastor; Caci se va da pe sine drept adevaratul Pastor, ca sa insele oile turmei lui Hristos.

Aceasta cunoscand-o vrajmasul, ca iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a socotit aceasta ca sa ia asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne insele pe noi. Iar Domnul nostru va veni ca un fulger infricosat pe pamant. Dar vrajmasul nu va veni asa. Se va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in acest fel va veni ca sa insele pe totiFiind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin catre toti, cinstind in mod special pe evrei (caci ei asteapta venirea lui). Iar intru toate acestea se vor face semne, aratari si infricosari cu multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face imparat. Si dupa ce vor vedea multe popoare niste fapte bune ca acestea, toti impreuna cu o socoteala se vor face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre altii: Au doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept? Si mai mult poporul cel ucigas al evreilor il vor cinsti si se vor bucura de imparatia lui. Pentru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul, va arata tuturor ca are grija de ei. Si cand va imparati balaurul pe pamant, cu mare sirguinta, toate popoarele ii vor veni in ajutor: Edom si iarasi Moab, inca si fiii lui Amon, ca unui adevarat imparat i se vor inchina lui cu bucurie, si ei se vor face cei dintai aparatori ai lui.

Apoi imparatia aceluia se va intari si va bate cu manie pe trei imparati mari. Iar dupa aceasta se ve inalta inima lui, si-i va varsa amaraciunea lui, punand inainte, din Sion, veninul mortii, tulburand lumea, va clatina marginile, va necaji toate, va pangari sufletele. Nu se va arata ca un cucernic, ci in toate ca unul fara de omenie: manios, cumplit, nestatornic, infricosat, urat, uracios, salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in groapa paganatatii tot neamul omenesc, prin a sa nebunie.

Si stand multimea inaintea lui si alte popoare multe, laudandu-l pe el pentru naluciri, vor striga cu glas mare, incat se va clatina locul in care popoarele vor sta inaintea lui. Si le va grai cu indrazneala: Cunoasteti toate popoarele puterea si stapanirea mea? Iata dar inaintea voastra a tuturor, poruncesc acestui munte mare ce este de cealalta parte ca sa vina aici la noi. Si va zice spurcatul: si va alerga, adica muntele in privirea tuturor, insa nicidecum din temeliile lui mutandu-se. Caci cele ce Dumnezeu Prea Inalt dintru inceputul zidirii le-a intemeiat si le-a inaltat, asupra acestora spurcatul Antihrist, stapanire nu are, ci va amagi lumea cu naluciri vrajitoresti. Si iarasi altui munte ce va sta in adancul marii, ostrov foarte mare fiind, ii va porunci sa se duca pe uscat. Dar ostrovul nu se va misca nicidecum, ci nalucire va fi. Si iarasi isi va intinde mainile lui, si va aduna multime de taratoare si pasari. Asijderea inca va pasi pe deasupra adancului, si pe mare si pe uscat va umbla; insa toate acestea vor fi naluciri. Si multi vor crede intru el si-l vor slavi ca pe un Dumnezeu tare. Iar cei ce vor avea pe adevaratul Dumnezeu, li se vor lumina ochii inimii lor, si cu de-amanuntul vor privi prin credinta curata si vor cunoaste inselaciunea lui. Acestea, toate facandu-le, va insela lumea si multi vor crede lui, slavindu-l ca pe un Dumnezeu tare. Iar cati vor avea frica lui Dumnezeu in ei si ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici muntele nu s-a mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din mare pe pamant. Si toate acestea intru numele sau le va savarsi Antihrist si nu vor fi adevarate, precum am zis mai sus. Caci cu farmece va savarsi toate mincinoasele lui minuni, fermecand vederile oamenilor ce se vor pleca a crede lui.

Si acestea asa facandu-se, si popoarele inchinandu-se lui, laudandu-l ca pe un Dumnezeu, din zi in zi se va mania Cel Prea Inalt in ceruri si isi va intoarce fata Sa de la el. Si dupa aceea se vor face cumplite semne: foamete neintrerupta, cutremur neincetat, morti necontenite si temeri infricosateAtunci cerul nu va mai ploua, pamantul nu va mai rodi, izvoarele vor seca, raurile se vor usca, iarba nu va mai rasari, verdeata nu va fi, copacii din radacina se vor usca si nu vor odrasli. Pestii si chitii marii in ea vor muri si putoare pierzatoare va trimite marea si sunete infricosate, si de huietul valurilor vor muri oamenii de frica.Nicaieri nu vor afla sa se sature de mancare, caci se vor pune peste tot conducatori tiraniSi daca cineva va aduce cu sine pecetea tiranului insemnata pe frunte si pe mana dreapta, va cumpara putine din cele ce se vor afla.Atunci va plange si va suspina cumplit tot sufletul, si ziua si noaptea se vor chinui. Atunci vor muri pruncii la sanul mamelor, vor muri si mamele deasupra pruncilor lor. Va muri tatal cu fiii si femeia pe drum, si nu va fi cine sa-i ingroape sau sa-i stranga in morminte.

Putoare rea va fi din cauza multimii mormintelor, si a trupurilor ce vor fi aruncate pe strazi si pretutindeni, care mult vor necaji pe cei vii. Dimineata toti vor zice cu suspinuri si cu durere: cand se va face seara ca sa dobandim odihna? Si venind seara, iarasi cu lacrimi prea amare vor grai intre dansii: oare cand se va lumina, ca de necazul ce ne sta deasupra sa scapam? Atunci se va vesteji frumusetea fetei tuturor, si vor fi fetele lor ca de morti, si va fi urata frumusetea femeilor. Si toti cei ce s-au plecat cumplit fiarei si au luat pecetea aceluia, adica paganescul chip al spurcatului, alergand catre el, vor zice cu durere: da-ne noua sa mancam si sa bem, ca toti murim de foame, si goneste de la noi fiarele cele veninoase.Si neavand ce raspunde ticalosul, va zice cu multa asprime: de unde sa va dau eu, oamenilor, ca sa mancati si sa beti? Ca cerul nu voieste sa dea pamantului ploaie, si pamantul nicidecum n-a dat seceris sau roada. Si auzind acestea multimile, vor plange si se vor tangui cu totul, neavand nici o mangaiere. Necaz peste necaz va fi lor nemangaierea, caci de buna voie au crezut tiranului. Si ticalosul nu va putea nici lui sa-si ajute, si cum ar putea sa-i miluiasca pe ei? Intru acele zile vor fi nevoi mari din cauza balaurului, de frica, si de cutremurul cel mare si huietul marii, de foamete, de sete si de muscarile fiarelor. Toti cei ce vor lua pecetea lui Antihrist si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de Imparatia lui Hristos, ci dimpreuna cu balaurul se vor arunca in iad.

Fericit va fi acela ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui credinta fara de indoiala catre Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada intrebarile lui Antihrist, defaimand muncile si nalucirile lui. Iar mai inainte de acestea, va trimite Dumnezeu pe Ilie Tesviteanul si pe Enoh, ca un milostiv ca sa propovaduiasca cu indrazneala cunostinta de Dumnezeu tuturor, ca sa nu creada lui Antihrist. Ca vor striga si vor zice: Inselator este, o, oamenilor! Nimeni sa nu creada lui nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator de Dumnezeu! Nimeni din voi sa nu se infricoseze, ca degrab se va surpa. Iar Domnul cel Sfant vine din cer, sa judece pe toti cei ce s-au plecat semnelor lui.

Insa putini vor fi cei ce vor asculta si vor crede propovaduirea proorocilor. Iar aceasta o va face Mantuitorul ca sa-si arate negraita Sa iubire de oameni, ca nici odata nu voieste moartea pacatosului, ci voieste ca toti sa se mantuiasca. Ca nici in vremea aceea nu va lasa neamul omenesc fara de propovaduire, ca fara de raspuns sa fie toti la Judecata. Deci multi din sfintii care se vor afla atunci vor varsa rauri de lacrimi cu suspinuri catre Dumnezeu Cel Sfant, ca sa fie izbaviti de balaur, si cu mare sarguinta vor fugi in pustietati, in munti si in pesteri si cu frica se vor ascunde. Si li se va darui aceasta de la Dumnezeu Cel Sfant, si-i va povatui pe ei harul in locuri hotarate si se vor mantui, fiind ascunsi in gauri si in pesteri, nevazand semnele si infricosarile lui Antihrist. Ca celor ce au cunostinta, cu lesnire le va fi cunoscuta venirea lui. Iar celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune. Pentru aceasta sfintii primesc putere de a scapa, pentru ca toata invaluirea si grijiile vietii acesteia le-au lepadat.

Atunci va plange tot pamantul. Marea si aerul vor plange impreuna, si dobitoacele cele salbatice cu pasarile cerului. Vor plange muntii si dealurile si lemnele campului. Vor plange si luminatorii cerului dimpreuna cu stelele pentru neamul omenesc. Caci toti s-au abatut de la Dumnezeu Cel Sfant si ziditorul tuturor, si au crezut inselatorului, primind pecetea spurcatului Antihrist, in locul facatoarei de viata Cruci. Vor plange toate bisericile lui Hristos cu plangere mare, ca nu va mai sluji sfintirea si prinosul! Iar dupa ce se vor implini trei ani si jumatate ai stapanirii spurcatului si dupa ce se vor implini toate smintelile in tot pamantul, dupa cum zice gura Domnului, atunci va veni Domnul si Mantuitorul nostru ca un fulger stralucind, din cerul cel sfant, eel prea curat si infricosat si prea slavit. Dumnezeul nostru si Imparatul si Mirele cel fara de moarte, pe nori cu slava neasemanata, alergand inaintea lui ingerii si arhanghelii, toti vapaie de foc fiind. Heruvimii avand ochii in jos, si Serafimii zburand si fetele si picioarele ascunzandu-le cu aripile, strigand cu frica unul catre altul: Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot. Si glas de trambita graind cu frica: Sculati-va cei ce dormiti, iata a venit Mirele.

Atunci se vor deschide mormintele si va auzi tarina cea putrezita acea mare si infricosata venire a Mantuitorului, si intr-o clipa se vor scula toate semintiile si vor cauta la frumusetea cea sfanta a Mirelui. Si milioane si mii de mii de ingeri si de arhangheli si nenumarate ostiri se vor bucura cu bucurie mare. Atunci sfintii, dreptii si toti care nu vor lua pecetea balaurului celui pagan, se vor bucura foarte mult. Si se va aduce tiranul legat de ingeri cu dracii impreuna inaintea divanului. Iar cei ce vor fi luat pecetea lui si toti paganii si pacatosii vor fi adusi legati. Si va da Imparatul hotararea asupra lor, aceea a osandei celei vesnice in focul cel nestins. Amin”.

Publicat în Evenimente cotidiene importante, Inselari contemporane, Sfaturi folositoare | 2 comentarii

ASOCIAȚIA NIL DOROBANȚU – o MEGA-RĂTĂCIRE promovată de PATRIARHIE

Pseudo-ierarhia BOR face demersuri pentru canonizarea ratacitului Nil Dorobantu si a altor inselati

VEDEȚI LA MINUTUL 3:25

„Când m-am apucat de cercetarea despre acest iero-schimonoah, nu am făcut-o decât cu binecuvântare arehierească. Înalt-preasfințitul doctor Ioachim Băcăuanul ne-a dat binecuvântarea de a cerceta (…)

Mai mult, am trimis acele cărți tuturor ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, care și-au dat acordul. (…)

Ba mai mult, ASOCIAȚIA ESTE BINECUVÂNTATĂ ȘI DE PĂRINTELE PATRIARH”

Citiți despre rătăcirile acestui înșelat:

Să fugim de toate înşelările ca să ne putem mântui! Despre înșelarea împărtășirii celor cu păcate opritoare și despre Ieroschimonahul Nil Dorobanțu care a scris hule la adresa Duhului Sfânt! – de Ieromonah Teodor Popovici

Cum era si de asteptat, cei care sunt impotriva sinodului eretic, dar nu sunt in totalitate cu Sfintii Parinti, nu marturisesc pana la capat

Laudele neobisnuite pentru slujitorii inselati – Preotul nepomenitor Onisim Banu vorbeste despre Nil Dorobantu

Anatomia unui hristos mincinos

Despre inselarile dracesti. Putem fi siguri că unii parinti slaviti de oameni sunt „vazatori cu duhul”?

Mirenii si chiar monahii lipsiti de dreapta socoteala duhovniceasca sunt aproape totdeauna atrasi de amagitori, fatarnici si oameni care se gasesc in inselare draceasca, recunoscandu-i de sfinti si harismatici

Sf. Ignatie Briancianinov în cartea „Despre înșelare”

In planul de lucru al dracilor intotdeauna era si raspandirea zvonurilor rele privitoare la slujitorii cei adevarati ai lui Dumnezeu si a laudelor neobisnuite pentru slujitorii lui satana camuflati sub masca slujitorilor lui Dumnezeu.(…)

Acest lucru s-a spus ca o prevenire pentru monahii incepatori, ca sa stie cum sa-si aleaga povatuitorul. Nu trebuia sa ne luam dupa parerea societatii omenesti chiar daca aceasta parere ar fii parerea marii majoritati; trebuie sa ne lasam indrumati de lumina Sfintei Scripturi si de scrierile Sfintilor Parinti. Este o mare nenorocire sa cazi din pricina nestiintei si a mintii usoare sub indrumarea unui invatator mincinos, daca orb pe orb va povatui vor cadea amandoi in groapa, a zis Domnul.”

Pg. 38 Sfantul Ignatie Brancianinov – Talcuire la Patericul Egiptean

Vedeți și articolul:

Inselari dracesti. Putem fi siguri că unii parinti slaviti de oameni sunt „vazatori cu duhul”? Mirenii si chiar monahii lipsiti de dreapta socoteala duhovniceasca sunt aproape totdeauna atrasi de amagitori, fatarnici si oameni care se gasesc in inselare draceasca, recunoscandu-i de sfinti si harismatici


Publicat în Inselari contemporane | Lasă un comentariu

Forțele masonice iudaizate au acaparat statul și ierarhii, modificând cărțile de cult

Despre acest subiect am mai scris:

Puterile sioniste vor sa se asigure ca adevarul este scos in afara legii Statului Mamona – idolul la care slujeste omul contemporan

Binecredinciosul Voievod Ştefan Cel Mare şi Sfânt îi pedepsea aspru pe trădătorii de ţară, pe când conducătorii actuali au vândut-o străinilor şi dau legi împotriva credinţei şi neamului

Ereticii Kiril, Daniel, Teofan etc… lucrează direct pentru înscăunarea lui antihrist în fața maselor de oameni adormite

Proiectul legislativ care scoate Ortodoxia în afara legii a trecut de Senat iar ortodocșii vor fi prigoniți de stăpânire cu acordul minciuno-ierarhilor trădători

Ar fi bine ca fiecare să își procure Biblia 1688:

sfantascriptura.com/Biblia_Bucuresti_1688.pdf

PSALTIREA de asemenea să fie veche:

drive.google.com/file/d/1jHKtj8b4A-ixN3aj_cHpBhu2zVY4gKtI/view

Cei de la Glasul Strămoșesc au făcut aceste importante semnalări în prefață:

„ În ultimul secol, vrăjmaşii lui Hristos au ţesut cu dibăcie pânza de păianjen care astăzi acoperă ochii celor mai mulţi dintre creştini. Iudeomasoneria a reuşit să nască şi să crească această blestemată erezie a ecumenismului, ajunsă iată la maturitate în vara anului 2016, odată cu sinodul tâlhăresc din Creta. Dar pentru a ajunge să muşte din trupul Bisericii aşa cum o face astăzi ecumenismul, a fost nevoie de o pregătire prealabilă a terenului. O direcţie importantă în acest proces o constituie modificarea cărţilor ortodoxe. Astfel, referindu-ne strict la Psaltire, au fost înlocuite anumite cuvinte, dându-le alte înţelesuri (spre exempludemoni a fost înlocuit cu idoli, spovedi a fost înlocuit cu lăudazăbovi a fost înlocuit cu cugeta ş.a.) sau au fost modificate anumite sensuri. Un alt exemplu îl avem în psalmul 90 versetul 6. În varianta de la 1688 avem: ’’De săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce în întuneric umblă, de întâmplare şi diavol de amiazăzi.’’. În Biblia de la 1914, regăsim aceeaşi formă: ’’De săgeata ce zboară ziua, de lucrul cel ce umblă în întuneric, de întâmplare şi de dracul cel de amiazăzi’’ În Biblia Sinodală din 1988, prima parte: ’’Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,’’ face parte din versetul 5, iar versetul 6 sună aşa: ’’De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.’’ Aceeaşi ’’molimă’’ o găsim şi într-o Psaltire din 2013. Mergem aleator şi ne oprim la Psalmul 44 versetul 10, care în Biblia de la 1688 sună aşa: ’’Smirnă şi stacti (ulei de smirnă)şi casie (scorţişoară), de la hainele tale; din turnuri de pil (fildeş), dintru care te-au bucurat fetele împăraţilor întru cinstea ta.’’ În Biblia Sinodală 1988, acelaşi verset sună aşa: ’Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş cântări de alăută Te veselesc; fiice de împăraţi întru cinstea Ta;’Observaţi printre alte modificări şi literele mari de la tale,te şi ta, dându-ne de înţeles că e vorba de Dumnezeu, ceea ce nu se regăseşte în Biblia de la 1688, nici în cea de la 1914. În Biblia Anania, versetul 10 e de fapt versetul 8 şi sună aşa: ’’Smirnă şi balsam şi aloe mireasma şi-o răspândesc din veşmintele Tale; din palate de fildeş Te înveselesc ele, fiice de împăraţi, întru cinstea Ta.’’ Putem da foarte multe exemple, dar ne vom întinde pe tot atâtea pagini câte are o Psaltire. Este evident că în ultima sută de ani, odată cu ecumenismul, s-au diluat psalmii, s-au ’’înmuiat’’ devenind aproape inofensivi pentru diavol. Ei au fost modificaţi fie de către întregi comisii, vezi Biblia Sinodală din 1988, fie de ierarhi masoni, fie de editurile deţinute de aceeaşi ierahi masoni, fie de jidovi. O altă inovaţie a fost aceea a schimbării anumitor timpuri ale verbelor, plasând astfel acţiunea psalmilor în trecut, ca pe o poveste, un basm ce s-a petrecut în negura vremurilor. Astfel: ’’Cel ce mă înalţi pe mine din porţile morţii’’ a devenit ’’Cel ce m-ai ridicat pe mine din porţile morţii’’ etc.”


O cititoare ne semnalează și ea:

romina zice: mai 8, 2019 la 5:13 pm

Doamne miluieste-ne!
Lasati-l pe MSC cu tot neamul lui si vedeti cam cat am fost pacaliti de evrei si cate schimbari au facut in crestinism dupa placul lor si al dumnezeului lor !!!
Cat de iudaizate sant Scriptura si cartile de Rugaciuni !!!
ex: psalmul 50 nelipsit in rugaciunile noastre -FA BINE DOAMNE INTRU BUNAVOIREA TA „SIONULUI” SI SA SE ZIDEASCA ZIDURILE IERUSALIMULUI .ATUNCI VOR BINEVOI JERTFA DREPTATII PRINOSUL SI ARDERILE DE TOT ,ATUNCI VOR PUNE PE” ALTARUL TAU VITEI” !!!
Deci ,cui ne rugam noi ?
Si apoi ,o ISTORIE a Bisericii de care nu am avut stiinta pana acum ,o aflam in „apostoliconul „!
Iertati !

În PSALTIREA de la 1688 PSALMUL 50 se termină astfel:

19 Îmbunează, Doamne, cu bunăvoirea Ta Sionul şi zidească-se zidurile Ierusalimului.

20 Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, aducere-în-sus şi arderi-de-tot; atunci vor aduce către jertfelnicul Tău viţei.



Psaltirea 1688

Și noi, am observat cu stupoare cum au cenzurat TRIODUL și PENTICOSTARUL. Iată un exemplu:

Sinaxar în Duminica Slăbănogului – Cele cinci foișoare pline de bolnavi închipuiesc că era bolnavă seminția evreiască la cele cinci simțiri. Nu aveau auz curat, pentru că ascultau fluierăturile șerpilor, iar nu învățăturile proorocilor

Sursa: Penticostar 1936 PDF

Pe toate site-urile moderne și ecumeniste, crestinortodox.ro, Lumina, Doxologia, Basilica, sinaxarul apare în varianta cenzurată. Fragmentul cu bold a fost scos cu totul din edițiile recente:

Sa se stie apoi ca acest slabanog este altul decat acela din Evanghelia de la Matei (cap. IX). Ca vindecarea aceluia s-a petrecut in casa, ajutat fiind de oameni, iar Domnul, cu acest prilej a grait: «Iarta-ti-se tie pacatele»; pe cand vindecarea acestuia s-a savarsit in pridvor, si acesta nu a avut om care sa-l arunce in scaldatoare, precum spune Sfanta Evanghelie, ci si-a ridicat singur patul, ca si acela.

Acele cinci foișoare pline de bolnavi închipuiesc că era bolnavă seminția evreiască la cele cinci simțiri: La vedere, la pipăire, la pipăire, la gust, la auz și la miros. La acestea erau bolnavi feciorii evreiești că nu aveau ochi curați, pentru că vedeau minunile și nu le băgau în seamă. Nu aveau gust mulțumitor de vreme ce mâncând mană, căutau cărnuri. Nu aveau mirosul întreg al miresmei Stăpânului, ci au voit putoarea diavolului. Nu aveau auz curat, pentru că ascultau fluierăturile șerpilor, iar nu învățăturile proorocilor. Nu aveau pipăitul de folos, de vreme ce pe idoli îi numeau dumnezei, lepădându-se de Dumnezeul cel viu. 

Vindecarea slabanogului se praznuieste acum, fiindca si ea s-a petrecut in rastimpul Cincizecimii; ca si a orbului si ca si intamplarea cu samarineanca.

Astfel praznuim pe Toma si pe Mironosite, spre dovedirea invierii lui Hristos din morti; iar pe celelalte, petrecute pana la inaltare, le praznuim fiindca au fost savarsite in chip deosebit, in timpul praznuirii de catre iudei a Cincizecimii. Si pentru ca astfel, cel putin, le aminteste Sfanta Evanghelie de la Ioan.

După cum vedeți, pe site-urile crestinortodox.ro și Basilica apare doar atât:

https://www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-slabanogului/sinaxar-duminica-slabanogului-144836.html


https://basilica.ro/22-d-sf-mc-vasilisc-si-marcel-sfintii-parinti-de-la-sinodul-al-ii-lea-ecumenic-duminica-a-iv-a-dupa-pasti-vindecarea-slabanogului-de-la-vitezda/

Sa se stie apoi ca acest slabanog este altul decat acela din Evanghelia de la Matei (cap. IX). Ca vindecarea aceluia s-a petrecut in casa, ajutat fiind de oameni, iar Domnul, cu acest prilej a grait: «Iarta-ti-se tie pacatele»; pe cand vindecarea acestuia s-a savarsit in pridvor, si acesta nu a avut om care sa-l arunce in scaldatoare, precum spune Sfanta Evanghelie, ci si-a ridicat singur patul, ca si acela.

Vindecarea slabanogului se praznuieste acum, fiindca si ea s-a petrecut in rastimpul Cincizecimii; ca si a orbului si ca si intamplarea cu samarineanca.

Astfel praznuim pe Toma si pe Mironosite, spre dovedirea invierii lui Hristos din morti; iar pe celelalte, petrecute pana la inaltare, le praznuim fiindca au fost savarsite in chip deosebit, in timpul praznuirii de catre iudei a Cincizecimii. Si pentru ca astfel, cel putin, le aminteste Sfanta Evanghelie de la Ioan.



Publicat în Ecumenism, Lectura zilnica a unui crestin | 11 comentarii

Înșelații și ereticii de la sinaxa de pe 1 mai rămân mai departe în orbirea lor

Iată mai jos două comentarii ale cititorului HD care îi avertizează pe adepții ereziei facultativului și ai teoriei compromisului, că nu ne putem opune Adevărului învederat, mărturisit de toți Sfinții Părinți ai Bisericii.

Am fost și noi întrebați la rubrica de comentarii care este motivul pentru care părintele Grigorie Sanda, părintele Cosmin Tripon și alții nu reușesc să vadă înșelarea și complacerea în comuniune cu ereticii spre care i-a condus Mihai Silviu Chirilă. Pentru că nu au cum să vadă bine ochii deja împăienjeniți și orbiți de alte înșelări. Părintele Grigorie Sanda și ucenicii săi erau foarte toleranți față de înșelatul Nil Dorobanțul și chiar admiteau că acesta ar putea fi sfânt nebun pentru Hristos, chipurile nebunia pentru Hristos putând îmbrăca cele mai diverse forme!

Vedeți:

Să fugim de toate înşelările ca să ne putem mântui! Despre înșelarea împărtășirii celor cu păcate opritoare și despre Ieroschimonahul Nil Dorobanțu care a scris hule la adresa Duhului Sfânt! – de Ieromonah Teodor Popovici

Cum era si de asteptat, cei care sunt impotriva sinodului eretic, dar nu sunt in totalitate cu Sfintii Parinti, nu marturisesc pana la capat

Laudele neobisnuite pentru slujitorii inselati – Preotul nepomenitor Onisim Banu vorbeste despre Nil Dorobantu

Părintele Grigorie, în loc să arunce imediat acele cărți, pline de înșelări demonice, exaltare, călcarea în picioare a Sfintelor Canoane și cea mai luciferică mândrie și părere de sine, i-a încurajat pe fiii duhovnicești începători în evlavia pentru acest rătăcit și i-a apostrofat pe cei care combăteau aceste învățături neortodoxe, că ar provoca „dezbinare” și că „nu au o așezare duhovnicească bună”.

Ne pare rău dacă prin atitudinea noastră am supărat vreodată pe cineva, dar nu dorim răul nici acestor părinți, nici ucenicilor lor. Slava deșartă ripostează atunci când o persoană este criticată, dar dacă am fi oameni duhovnicești, i-am socoti pe cei care ne arată rătăcirile, păcatele și căderile în care ne complacem drept cei mai mari binefăcători ai noștri. Poate unii se simt lezați, neputând suporta această doctorie amară, dar să ne amintim de lepădarea de sine și mai ales cei care sunt în cinul monahal, să își amintească de practica osândirii de sine și a suportării cu bucurie a ocărilor. Nu ar trebui să ne supărăm când cineva ne arată că greșim, ci dimpotrivă. Iar atunci când credința este primejduită de erezii și înșelări, datoria unui creștin este de a nu tăcea! Scrierile Sfinților Părinți sunt farul călăuzitor pentru a nu greși!

HD spune: 5 mai 2019 la 22:22

Pt. saccsiv

Același personaj, MSC, este cel care a instrumentat și dezbinarea care l-a marginalizat pe gheron Sava.

Aceeași tactică, interpretări, metode, omisiuni, schimbări, manevre de culise, evitarea dialogului ș.a.m.d.

Gheron Sava,un luptător și o persoană care a impulsionat mișcarea antiecumenistă post Creta din România, a fost marginalizat și împins într-un colț al damnaților numai prin manevrele de culise și publicistice ale acestui personaj, MSC, care a devenit un dătător de direcții și un criteriu pt. preoții din România care se manifestă împotriva sinodului cretan și al ecumenismului. Cine nu se încadrează șabloanelor fabricate de MSC și criteriilor impuse de dânsul, este pus la zid, ,,excomunicat” și condamnat ca schismatic și eretic.

Cine l-a investit pe MSC cu aceste prerogative? Cum de își permite dânsul să judece, să condamne și să excludă persoane din mișcarea antiecumenistă? Cine l-a făcut pe dãnsul purtătorul ei de cuvânt? Cine l-a pus în fruntea preoților care mărturisesc? De ce nu-i lasă în pace? De ce-i dezbină, împarte și desparte? De ce nu sunt lăsați în pace? Este incredibil ce se întãmplă! Nimeni nu mai poate mișca fără girul, acordul și ștampila lui MSC.

Nu mai este luptă împotriva ecumenismului, ci împotriva fraților nereeducați.

Mă iertați.

HD | aprilie 29, 2019 la 00:56

O întrebare pt. Daniel Vla: cei aflați în comuniune cu ecumeniștii sau părtăși la erezie, (erezie consacrată sinodal din 2016), cum sunt? Nu prin cugetul lor, ci prin comuniunea păstrată cu ereticii necondamnați/ cu ecumeniștii.

Păr. Theodoros Zisis spune că dacă îl pomenește pe Episcopul ecumenist, înseamnă să mărturisească că are aceeași credință cu el (cine spune? Pr. Theodoros care are cuget ortodox! Deci Părintele spune că ar fi ca ei,prin comuniunea cu ei, deși e clar că dânsul nu are cugetul lor.

Dar în esență astea sunt consecințele comuniunii cu ecumeniștii, acuma după ce erezia este propovăduită de la tribuna Sinodului, adică cu capul descoperit, adică oficial, adică în numele Bisericii).

Cu alte cuvinte acestea sunt consecințele comuniunii cu ecumeniștii: mărturisirea aceleiași credințe ca și a lor, credință consacrată sinodal acuma. Asta înseamnă părtășia la erezie, adică aici duce. Căci Biserica învață că nu te poți ruga cu cineva care mărturisește altceva decât ea,adică cu cineva care nu este în consens cu Sfinții Părinți, adică cu Biserica.

Iar Sfântul Maxim spune că: ,,ceea ce condiționează în mod absolut comuniunea, este mărturisirea dreptei credințe (sau a aceleași credințe, ortodoxă,nu ecumenistă n.m.)”.

Sau în altă parte: „ceea ce cauzează și menține ruptura comuniunii este mărturisirea unei credințe eretice (ecumeniste n.m.)”.

Și atenție, nu condiționează întreruperea comuniunii de o judecată sinodală a ereticilor, ci de mărturisirea lor de credință, alta decât a Bisericii, a Sfinților Părinți adică.

Sfântul Teodor Studitul spune: ,,Dar când necredința eretică (ecumenismul n.m.) a ieșit limpede pe față și a fost dată la arătare prin Sinod,trebuie de acum să – ți arăți pe față evlavia ta,împreună cu toți ortodocșii,prin faptul de a nu te împărtăși împreună cu cei rău credincioși (ecumeniștii n.m.), nici să pomenești pe vreunul din cei aflați în Sinod sau care cugetă la fel cu el (cu Sinodul) (adică a nu avea comuniune cu ei, spune Sfântul, -n.m.).

Căci Gură de Aur nu numai pe eretici îi dovedește cu mare și puternic glas ca dușmani ai lui Dumnezeu, ci și pe cei ce se împărtășesc cu unii ca aceștia (sau aflați în comuniune cu aceștia n.m.) …

De aceea îți aduc aminte ca unui frate preamic și copil (al tău), să nu tăcem (tăcerea este vinovată atunci când ar trebui să mărturisim și nu o facem – n.trad.), ca să nu ne facem strigare Sodomei; să nu cruțăm cele de jos,ca să nu pierdem cele de sus; să nu punem piatră de poticnire Bisericii lui Dumnezeu,Care poate fi limitată chiar și la trei ortodocși,după Sfinți,ca să nu fim osândiți de hotărârea Domnului.” din Scrisoarea 39 către egumenul Teofil.

Sfântul Ierarh Ioan Maximovici spune: ,,Trebuie să purcedem la o respingere hotărâtă a ecumenismului și nu trebuie să avem nici o comuniune cu adepții lui. Calea noastră nu este și a lor. Trebuie să spunem acest lucru cu hotărâre și să îl arătăm prin faptele noastre. Vine spre noi o epocă a adevăratei mărturisiri de credință, o epocă în care probabil vom rămãne singuri și prigoniți.

Nu putem și nu trebuie să avem nici o comuniune cu apostații adevăratei Ortodoxii și trebuie să fim pregătiți, dacă va fi necesar, să ne retragem în ,,catacombe”. Postura noastră de luptători și mărturisitori ai adevărului curat și neprihănit al lui Hristos, ne conferă o mare responsabilitate,mai mult decât oricãnd altcândva în trecut.”, spunea Sfântul Ioan Maximovici în anul 1969!!! Dar acuma, ce ar spune?!?

La ora aceasta BOR a acceptat oficial/sinodal ecumenismul. Atunci, cei din BOR, aflați în comuniune cu ecumeniștii, ce sunt? Repet, nu neapărat prin cugetul lor, ci prin comuniunea păstrată cu ecumeniștii, căci, să ne amintim ce spune Sfântul Maxim:,, mărturisirea (aceleiași credințe n.m.) adevăratei credințe condiționează în mod absolut comuniunea”. Ori, ecumeniștii nu mărturisesc adevărul.

La ora asta ecumeniștii au făcut schismă în Biserică, s-au despărțit de mărturisirea Sfinților Părinți, s-au despărțit de mărturisirea Bisericii, de credința adevărată a Bisericii și din acest motiv, un creștin ortodox nu poate fi în comuniune cu ei, căci elementul care condiționează în mod absolut comuniunea, adică dreapta credință, ecumeniștii nu îl au, și de aceea ei nu pot fi în comuniune cu Sfinții Părinți, nu pot fi în comuniune cu ortodocșii, cu cei care au cugetul Bisericii.

Ceea ce cauzează și menține ruptura de această comuniune (cu Biserica, a ecumeniștilor n.m.) este mărturisirea unei credințe eretice (a ecumeniștilor n.m.)”. Dacă ei (ecumeniștii) sunt în schismă cu Biserica, noi cum putem fi în comuniune cu ei?!? Dacă ei sunt deja sub anatemă (pentru că ei gândesc în chip potrivnic Bisericii, Sfinților Părinți), spune Sfântul Teofan Zăvorâtul, atunci noi cum putem fi în comuniune cu ei?!

Se poate să fi în comuniune cu Sfinții și în același timp cu cei ce sunt despărțiți de Sfinți, adică cu ecumeniștii, cu ereticii fie ei și necondamnați, dar aflați deja sub osânda anatemei/ sub anatemă adică ?!?

Ecumeniștii nu sunt în comuniune cu Biserica, cu Sfinții, pentru că nu au aceeași credință cu ei/ cu Biserica. Atunci un ortodox poate fi în comuniune cu ei, poate păstra comuniunea cu ei?!?

Nu este asta o anulare a învățăturii de credință a Bisericii, o pervertire/ o denaturare a învățăturii ei de credință?!

Nu spune Sfântul Apostol Pavel că de omul eretic (ATENȚIE – OMUL ACELA ERA ERETIC CONFORM FAPTELOR SALE ȘI ÎNAINTE DE A FI MUSTRAT – NOTA NOASTRĂ) să te depărtezi, după întâia și a doua lui mustrare? Și nu condiționează despărțirea de el, de o condamnare a lui sinodală. Suntem noi mai mari ca Sfântul Apostol Pavel, mai înțelepți ,mai luminați?

Putem spune altceva decât spune Sfântul Apostol Pavel? Putem învăța altceva?

Iertați!
Hristos a Înviat!

Iar ca o reflecție de final: De mesajul pro-cip al părintelui Matei Vulcănescu, părintelui Vasile Ioviță, doamnei Gabriela Naghi etc. ce să ne mai mirăm? Poate un pom rău să facă roade bune? Se mai poate cineva înfrăți cu cei care îndeamnă la lepădarea de Hristos, care este asemenea ereziei și apostaziei, prin acceptarea semnului fiarei 666, pe care știm că cipurile și codurile de bare îl conțin, în cel mai personal act de identificare?

Ce să ne mai mirăm, dacă aceștia vor să amăgească precum tatăl minciunii că și muzica rock, plină întotdeauna de mesaje sataniste, ar fi ceva relaxant! Acest gen de muzică este lăudat public de părintele Matei Vulcănescu, iar în particular, de prietenul său, un distins teolog, mare amator de heavy-metal!

Iar in privinta masacrului de la Colectiv iata parerea mea: Aici era vorba de un concert de rock, nu de haloween, nu de „inchinari catre satana” etc. Concertul era ceva simbolic! Tematica concertului era moartea, focul!O tematica a realismului! – Pr Matei Vulcănescu

Acum acestor „stimabile personalități” puțin le pasă de nemulțumirea celor anti-cip pe care i-au lăsat în urmă. Ei și-au atins scopul, acela de a-și face audiență pe un portal de știri foarte mediatizat, pentru a fi cunoscuți, ca apoi să își conducă adepții în cele mai negre rătăciri, pe un nou canal media, promovând reviste, conferințe, sinaxe pline de momeala înveninată a ereziei și a lepădării, abil camuflate în ambalajul fățarnic al tatălui minciunii! Divide et impera a fost emblema mai ales a unui distins personaj cameleonic, care a lingușit apoi trădat pe toată lumea…

Să vedem mai departe și acest fragment, oferit publicului la modul la care diavolul i-a ispitit în rai pe proto-părinții noștri Adam și Eva să mănânce din roadele pomului din care Dumnezeu le dăsuse poruncă să nu mănânce:

„Sa luam aminte ca Antihristul va poza in mod fatarnic, ca un vehement luptator impotriva actelor cu cip. Este modul subtil prin care sefii ocultei masonico-sioniste isi finiseaza lucrarea, alegand pe cei mandri si trufasi ca agenti de propaganda cu simbrie sau fara(cei naivi si caldicei in credinta, mandri de armura din panza de paianjen cu care au fost investiti).”Gabriela Naghi citându-l pe activistul pro-cip
Gigel Chiazna

Nu putem decât să observăm descumpăniți pentru poporul necăjit ca niște oi fără păstor expuse lupilor de tot felul, cum discursul prostesc al rătăcitei Gabriela Naghi seamănă perfect cu tupeul fariseilor plini de invidie care spuneau despre Mântuitorul:

„Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor” (Matei 12, 24)


25. Cunoscând gândurile lor, Iisus le-a zis: Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui.
26. Dacă satana scoate pe satana, s-a dezbinat în sine; dar atunci cum va dăinui împărăţia lui?
27. Şi dacă Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători.
28. Iar dacă Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu.
29. Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască lucrurile, dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa?
30. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte. (Matei cap. 12)

Ne cerem iertare dacă am smintit cu ceva, dar persoanele în cauză fac cu bună știință ceea ce fac, așa că am arătat cum stau în fapt lucrurile, fără să o mai luăm pe ocolite.

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante, Inselari contemporane | 7 comentarii

Să ne ferim de înșelări! Orice duhovnic care se lasă idolatrizat este demn de caterisire

Articolul ese preluat de pe site-ul prieteniisfantuluiefrem.ro. Sursa:
http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2019/04/24/pregatiti-pentru-sfarsitul-lumii-si-propovaduind-erezii-papistase/

Am avut o convorbire telefonică cu cineva care s-a recomandat: Ioan, inginer în telecomunicații, ucenic al ieromonahului Cleopa de la Arad. Discuția a durat peste 30 de minute, în care am încercat să îi arăt derapajele teologice ale duhovnicului său. Nu a fost chip să pot – logic, rațional, teologic, cu răbdare, în mod repetat – să ajung la un consens, singurul argument primit din partea lui fiind că nu suportă ca cineva să se ia de duhovnicul lui.

În zilele precedente am fost supus unui tir de sms-uri din partea pr. Cleopa, în care m-a amenințat, împreună cu familia mea, chiar și cu moartea (spunând că s-ar putea să fac cancer, așa cum au făcut soțiile a trei consilieri – probabil de la Episcopia Aradului – care i-au stat cândva împotrivă). Dovezile le-am păstrat. Dar nu iau în seamă amenințările, însă sunt dator să aduc lămuriri teologice, alături de concluziile lor.

Acest articol nu se vrea un atac la adresa ucenicilor pr. Cleopa, ci un semnal de alarmă adresat celor care îl idolatrizează (nădăjduiesc că în afară de cel cu care am purtat convorbirea nu mai este nici unul de acest fel).

Notă – Între timp m-a sunat și al doilea, dar discuția a fost mai scurtă, m-am convins că crede aceleași lucruri.

Așadar, ceea ce de ani de zile pr. Cleopa Jurj îi învață pe oameni, dar mai abitir în ultima vreme – lucruri pe care mi le-a trimis și mie prin cele 44 de sms-uri (față de cele 3 ale mele) pot fi sintetizate astfel:

a) Hristos Se ridică la cer la finalul Liturghiei, iar Sfintele Taine se prefac „la loc”, în pâine și vin.

Răspuns ortodox:

1. Această învățătură este o erezie papistașă, numită a consubstanțiației. Că Hristos S-ar pogorî și S-ar „uni” cu pâinea (în chipul: in panem sub panem cum panem, adică în pâine, cu pâine, sub pâine), iar la finalul Liturghiei Hristos pleacă.

2. La fel „pleacă” Hristos și la actualele misse papistașe (vine și se unește cu ostia, care este adusă de la fabrică în saci, apoi la finalul missei El pleacă și ostia care a rămas în plus și nu s-au „împărtășit” mirenii rămâne napolitană și se aruncă la gunoi). Subliniez că Hristos nu Se pogoară la papistași sub nicio formă, sunt eretici condamnați, fără preoție și fără botez și fără Taine și har.

3. L-am întrebat pe acel Ioan cum explică următorul lucru: în duminicile din Postul Mare preotul scoate Agnețe și pentru Liturghia Darurilor înainte-sfințite. Acele Agnețe rămân pe Sfânta Masă până la Liturghia respectivă. Acolo este Trupul lui Hristos sau nu? Desigur că este, dar interlocutorul meu era cu totul neștiutor a răspunde, repeta că pe el așa l-a învățat pr. Cleopa.

4. Împărtășania din Joia Mare (al doilea Agneț, care se va usca apoi și este folosit tot anul pentru cei bolnavi grav sau pentru noii botezați) mai este Împărtășanie după terminarea Liturghiei din Joia Mare? Dar după cea de Paști? Dar după cea de-a doua zi de Paști (la utrenia dinaintea ei se face uscarea Agnețului scos în Joia Mare)? Interlocutorul iar a amuțit. Desigur că Hristos este prezent. El este Împărtășanie.

5. Așadar, printre cei îngrădiți de erezie avem și următoarele cazuri speciale: ieromonah Macarie Banu de la Oituz, care dă Împărtășania uscată la cutiuță acasă, ieromonah Grigorie Sanda din Oltenia, care o lăsa în căni, să se împărtășească credincioșii singuri și ieromonah Cleopa Jurj, care crede că Hristos Se înalță la cer la sfârșitul Liturghiei. Toți trei sunt hulitori ai Sfintelor Taine.

6. Singura „explicație” a ieromonahului Cleopa, auzită deja și de la trei fii duhovnicești ai lui, este că preotul spune la finalul Liturghiei: „Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot pământul slava Ta.” El interpretează aceasta ca părăsire de către Hristos a Împărtășaniei. Spune vreun Sfânt Părinte, în explicarea Sfintei Liturghii, cum ar fi Sfântul Nicolae Cabasila sau Sfântul Maxim Mărturisitorul, așa ceva? Nici pomeneală. Aceste cuvinte se referă nu la o mișcare mecanică a lui Hristos, de jos în sus, ci arată că prin Înălțarea Domnului la cer și șederea de-a dreapta Tatălui s-a împlinit iconomia mântuirii, adică a îndumnezeirii firii umane. Dar pentru a cunoaște acest lucru trebuie să citim.

Notă – Între timp a mai sunat și o femeie. Este culmea, fără să știe unii de alții – așa mi-au spus la telefon – s-au trezit într-o jumătate de oră să mă sune, în aceeași zi, trei ucenici ai pr. Cleopa. Așa că nădejdea mea că virusul ereziei nu s-a răspândit văd că tinde să se spulbere, din păcate.

7. Inginerul Ioan nu a putut să îmi răspundă la o întrebare simplă: dacă el se împărtășește într-o duminică, la finalul Liturghiei, când Hristos „pleacă”, cum de El pleacă din Potir, dar nu pleacă din cel care s-a împărtășit? Cum de îl ține omul, mireanul pe Hristos cel real înăuntrul lui? A ajuns firea umană închisoare pentru Hristos? Niciun răspuns. De asemenea, l-am întrebat dacă a participat vreodată la o Liturghie a Darurilor înainte sfințite și a zis că da. Și l-am întrebat: acea slujbă ce sens are? Că nu are epicleză, ca să se prefacă pâinea și vinul, ci se folosesc Daruri ÎNAINTE SFINȚITE! Deci, pe Sfânta Masă, la acea Liturghie a Darurilor înainte-sfințite este prezent Hristos sau nu? Dacă nu, atunci înseamnă că acea slujbă este ce anume? O păcăleală? Făcută de Sfântul Grigorie Dialogul? Să mă ierte Sfântul. Deci, revenind la adevăr, acolo este prezent Hristos tocmai pentru faptul că la finalul Liturghiei de duminică, atunci când – la epicleză – S-a sfințit și acest Agneț, Hristos NU S-a ridicat la cer.

Cred că orice om rațional a priceput, nu este nevoie de mai mult.

b) Sfârșitul lumii va veni în anul 2032.

Răspuns ortodox: Hristos a închis subiectul și nu le-a spus Apostolilor când va fi A Doua Venire, dar „Maica Domnului” sau mai știu eu cine i-a descoperit ieromonahului Cleopa? Adică există cineva mai presus decât Hristos, Care a spus că NU ESTE AL VOSTRU A ȘTIaceste lucruri?

Nu cred că este nevoie de mai mult, ne aflăm doar într-o zonă a ereziei hiliaste, asemeni celei propovăduite de Martorii lui Iehova, referitoare la sfârșitul lumii, calcule, număr de oameni mântuiți și multe altele, toate provenite de la vrăjmașul neamului omenesc.

c) Că ieromonahul Cleopa este adept al pierderii harului în BOR este deja lucru știut. Am mai tratat subiectul pe larg pe acest site. Este doar o concepție schismatică, nimic mai mult.

În concluzie, ca duhovnic pot să spun următoarele:

1. Oricine „crede” în duhovnicul lui, orice i-ar spune săvârșește idolatrie. Omul trebuie să creadă în Hristos, în nimeni altcineva, iar pe duhovnic să îl urmeze doar DACĂîl conduce spre Hristos.

2. Orice duhovnic care se lasă idolatrizat este demn de caterisire, căci își creează o grupare schismatică, parasinagogă numită în canoane.

3. Oricine nu citește învățătura Bisericii, ci merge după „păreri”, „opinii” și „convingeri personale” nu este ortodox, ci doar neoprotestant.

4. Cine dorește să citească despre subiectul „prefacerea Cinstitelor Daruri” și despre „consubstanțiație” are la îndemână biblioteci teologice, opere patristice, studii și surse disponibile chiar și pe internet. Nu este altcineva de vină pentru că unii nu au citit nimic și acceptă orice baliverne în numele credinței.

5. Eu m-am îngrădit de erezie nu pentru a ajunge „frate”cu alți eretici și schismatici. Niciodată în istoria Bisericii nu a existat principiul că dacă o problemă de credință a apărut într-o parte a lumii creștine, cei aflați departe de acea zonă se făceau că nu aud și că nu îi interesează, ci puritatea credinței a fost legea fundamentală a gândirii patristice ortodoxe.

6. Când eu voi greși sau dacă am greșit în cele ale credinței nădăjduiesc să fiu mustrat și îndreptat. Așa mi-am pregătit fiii duhovnicești, nu în vreo ascultare oarbă nemântuitoare.

7. Ereziile propovăduite de ieromonahul Cleopa sunt deja de notorietate publică. Îngrădirea mea față de el și de toți cei de un gând cu el este totală.

Cu urări de pocăință și de mântuire,

prin cunoașterea și respectarea

Adevărului Bisericii,

pr. Ciprian Staicu

Publicat în Inselari contemporane | Lasă un comentariu

După ce și-au propus să facă praf lupta cu ecumenismul, acum așa zișii „mărturisitori” părtași la erezie pr Th. Zisis, pr Vulcănescu, Chirilă etc. vor să ruineze și lupta anti-cip

Cu prilejul pregătirilor pentru așa zisa sinaxă „mărturisitoare” de la Botoșani de astăzi, 1 mai 2019, se confirmă foarte clar intențiile antihristice ale șarlatanilor care au manipulat până acum oamenii să se întoarcă înapoi în compromis cu erezia.

Pentru cine vrea să-și aducă aminte de smintelile făcute de acești rătăciți, îi rugăm să arunce o privire peste articolul:

Feriti-va de noile invataturi promovate de tot felul de teologi si de siteuri precum ortodoxinfo, saccsiv,sinodul talharesc etc..

Vedem cum sminteala a avansat din ce în ce mai mult. La început pe site-urile sinodul tâlharesc, saccsiv, ortodoxinfo se publicau articole despre intreruperea pomenirii ereticilor, erau criticați lupii în blană de oaie precum Mitropolitul Ierotheos Vlachos, folosit pe post de cal troian sau preotul Matei Vulcănescu, activist pro-cip. Pe aceste site-uri au fost preluate omiliile de la Sinaxa de la Thesalonik din martie 2017 și erau publicate predici ale părinților îngrădiți de erezie din Moldova. Același discurs îl au părinții greci și români și în prezent, același de la Sinaxa de la Thesalonik, numai că respectivele site-uri au schimbat direcția, de când un distins teolog i-a învăluit pe administratori cu rătăcirile sale, și aceștia l-au crezut pe cuvânt, luând înșelătoriile sale bazate pe retorică avocățească drept „înalte cunoștințe teologice”.

E adevărat că nici înainte site-urile respective nu mergeau bine din toate punctele de vedere. Deși observau gravele trădări ecumeniste ale Bsericii Georgiei și Bisericii Bulgariei, continuau să spună că e bine ca oamenii să fie în comuniune cu acei ecumeniști fățarnici din cele două respective Biserici Locale. Pe lângă aceasta încurajau pietismul și cinstirea ca sfinți a unor duhovnici despre care știm că au suferit în viața lor, dar pentru care nu există dovezi ale sfințeniei, întrucât dreapta credință în toate și smerita cugetare până în ceasul morții sunt esențiale, iar noi nu ne putem pronunța în privința sfințeniei cuiva fără să cercetăm, doar pentru că ne-a ajutat.

Oare de ce distinsul teolog și administratorii acestor site-uri au mai publicat omiliile de la Thesalonik, dacă linia lor de atunci ar fi fost identică cu cea de acum? De ce atunci nu le considerau discursuri schismatice, iar acum le consideră? Probabil că în spate se află un angrenaj bine pus la punct de manipulare, care acționează după mecanisme ecumeniste: bombonica dragostei mincinoase care tolerează comuniunea cu ereticii și anihilează rolul îngrădirii de erezie, ca singurul mijloc de a păstra ortodoxia.

Iată că după ce au fost atacați și batjocoriți în toate felurile, părinții athoniți și părinții din Moldova, altădată lingușiți de Mihai Chirilă și adepții săi – după ce acești părinți au fost făcuți schismatici, fără dovez valabile, doar pentru că nu acceptau că poți fi ortodox dacă pomenești eretici – acum lucrurile au trecut în altă etapă, care le vădește mai clar intențiile acestor oameni.

Preotul Matei Vulcănescu și părintele profesor Theodoros Zisis sunt pe față pro-cip, fiind de acord cu luarea buletinelor biometrice. Noi știm că acestea sunt interzise pentru creștini.

Microcipul cu numărul 666 va fi semnul că toţi cei ce primesc acest card vor fi subordonaţi Antihristului. 

Pecetluirea, numele antihristului şi numărul 666 sunt acelaşi lucru şi sunt interzise pentru creştini

Dar ce să ne mai mirăm că lucrurile s-au dat pe față și în privința actelor cu cip, părintele Matei Vulcănescu, părintele profesor Theodoros Zisis și pseudo-teologul Mihai Silviu Chirilă, sunt aceiași sforari care au deturnat dintru început lupta anti-ecumenism, după o perioadă de tatonări, ca să strângă informații și să vadă ce tehnici pot folosi în viitor pentru a manipula mai bine.

Discrsul părintelui Theodoros Zisis, împreună că cele declarate de preoul Matei Vulcănescu, ne arată foarte limpede prin frazele de mai jos, că sunt doar niște prefăcuți, care își vădesc dintru început intențiile: acela de a accepta cu bună-știință pomenirea ereticilor, adică de a accepta religia antihristică, și acela de a accepta buletinele biometrice, adică sistemul de sclavie al lui Antihrist.

Părintele Zisis către mitropolitul său Antimos: “Dacă aș continua să vă pomenesc, aș declara că sunt și eu ecumenist și eretic, pentru că pomenirea numelui episcopului, așa cum v-am explicat în textul meu precedent, înseamnă identitate de credință între pomenitor și pomenit.”


Părintele Matei Vulcănescu, afirmă la unison cu Mitropolitul Serafim de Pireu: „ca cineva sa fie vinovat pe timpul lui Antihrist, trebuie să colaboreze cu el și cu organele sale (în mod conștient)”

Vedem că administratorii site-urilor mai sus pomenite încă speră că Mihai Silviu Chirilă va veni cu un discurs anti-cip. Însă deja acesta s-a arătat de partea preotului Matei Vulcănescu când a fost de acord cu publicarea blasfemiilor sale împotriva învățăturii evanghelice, care ne interzice să ne identificăm cu numărul antihristului, 666.

Publicat în Acte Biometrice, Ecumenism | 3 comentarii

Răspuns public la o invitație vicleană a adepților ereziei „părtășiei la erezie”, conduși de Chirilă.

Citiți și: Hristosul Ortodoxiei și hristosul fals al ecumenismului

A apărut un articol despre o întâlnire de la Botoșani, pe 1 mai 2019. Citind textul ei formulez următoarele considerații

(Sursa: http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2019/04/25/cateva-consideratii-referitoare-la-o-invitatie-publica-cu-restrictii-de-circulatie-cu-ocazia-saptamanii-patimirilor-lui-hristos-domnul-nostru-si-adevarul-intrupat/):

1. În ea se vorbește despre o întâlnire a „nepomenitorilor.” Am arătat în repetate rânduri că termenul „nepomenitor” nu este ortodox; cel ortodox este „îngrădit de erezie” (în grecește αποτοιχισμένος), nicăieri în opera patristică și în practica de azi nu se folosește, nici la greci, decât în mintea lui Chirilă, termenul de „nepomenitor.”

2. În toată opera patristică se arată că singura soluție, eficientă – în sensul că prin ea s-au organizat TOATE Sinoadele Ecumenice din istoria Bisericii – este îngrădirea de erezie, de ereziarhi, adică întreruperea comuniunii cu ei. Cei îngrădiți au organizat Sinoadele, NIMENI ALTCINEVA! Altă soluție nu a existat niciodată până când Chirilă nu și-a terminat masterul în ecumenism și de atunci a apărut și acest termen nou, în care intră cu ușurință și cei care nu se îngrădesc, dar vorbesc sau scriu contra ecumenismului. Cum ar fi fost ca Sfântul Maxim Mărturisitorul să vorbească împotriva ereziei monotelite ani de zile, dar să nu se îngrădească faptic de eretici, ci să fie în comuniune cu ei? El a refuzat să fie în comuniune și cu cei care i-au dat dreptate, dar au rămas în comuniune cu ereticii. Clar ca lumina soarelui. Aceasta este o întrebare pentru pr. prof. Teodor Zisis, căci sfinția sa măcar a citit opera patristică, în vreme ce Chirilă nu, așa că nu avem ce învăța de la oameni care se află pe dinafara subiectului și care de meserie sunt cârcotași ai adevărului.

3. Partea interesantă este că acești „nepomenitori” sunt de fapt pomenitori de eretici, adică de cei care nu s-au îngrădit de erezie: arhiepiscopul Longhin (cu care au slujit), mitropolitul Serafim de Pireu (cu care au slujit), mitropolitul Ierothei Vlahos (care a provocat scandal mare de curând prin neortodoxia învățăturilor sale referitoare la patriarhia ecumenică și la rolul unui Sinod al unei Biserici autocefale) etc.

4. Calea „împărătească” pe care ei o propun este lipsa soluției eficiente de luptă cu erezia, prin comuniunea lor cu ereticii. Ar putea să îi spună „diplomatică”, „de compromis”, dar să nu întineze cuvântul „împărătesc”, căci nu este nimic împărătesc a pomeni pe eretici, nici a lăsa Împărtășania în casele mirenilor, în căni, ca să se împărtășească singuri, așa cum a făcut (și nu și-a recunoscut blasfemia) pr. Grigorie Sanda, ucenicul firmei de cutii cu „împărtășanie” de la Schitul Oituz.Îmi pare rău că mă exprim mai dur, dar minciuna nu trebuie alintată, știm cine este tatăl ei (vezi Ioan 8, 44).

5. Aflăm din textul invitației că pot veni toți, dar apoi că se vor citi 6 documente (pregătite de acasă, ca în Creta, nu?), dintre care primul este răstignirea celor care chiar s-au îngrădit de erezie.

6. O luăm în serios că cu ocazia acestei întruniri cripto-ecumeniste vor renunța la a mai scrie articole, iar și iar, referitor la umila mea persoană sau a pr. Sava, orientând lupta împotriva ecumenismului, cum afirmă în invitație, de asemenea nădăjduim în existența unui traducător cunoscător de greacă, nu de povești, precum pr. Matei Vulcănescu, iar noi, cei invitați pe geam și dați afară dinainte pe ușă, vom face după exemplul Sfântului Vasile cel Mare: vom lua pe alese (din cele publicate ulterior), ca albina, ceea ce este bun de la această întâlnire, în niciun caz minciuna, fariseismul sau gafele teologice de traducere din greacă în română.

7. Dacă „obiectivul de lungă durată” este reaprinderea luptei corecte contra ereziei înseamnă că autorul invitației recunoaște implicit că și la el în ogradă s-a stinslupta aceasta, că altfel spunea că „pâlpâie” și își dorește să fie ca o vâlvătaie, ca Sfânta Lumină de la Ierusalim.

8. Mulțumesc pe această cale injurioșilor care în mod programatic îmi martirizează telefonul cu mesaje. Cam acesta este nivelul grupării lui Chirilă. Domnul să îi lumineze și să pună mâna pe citit, dar nu așa cum o face pr. Serafim Zisis, rușinat în mediul grecesc în mod repetat pentru modul unilateral în care își alege citatele-argumente, trecând sub tăcere ceea ce nu îi susține părerile și trăgând concluzii referitoare la viața și activitatea Sfinților Părinți care ar vrea să îi transforme pe aceștia din lei ai credinței și titani ai adevărului în niște diplomați cu limba dulce, spre hipnotizarea ascultătorilor. Să nu fie!

9. Să nu credeți că această invitație apare întâmplător acum. După ce același autor l-a ridicat în slăvi acum câteva săptămâni pe ieromonahul Cleopa de la Arad și acum s-a spart buboiul și s-au vădit învățăturile neortodoxe ale acestuia, ca un jurnalist cu experiență ce este și fost activist plătit al Trinitas Tv, Chirilă încearcă abaterea atenției de la minciuna dată în vileag spre o conferință pompoasă cu… bufet suedez. Domnul nu se lasă batjocorit de nimeni, chiar dacă vicleșugul are loc într-un lăcaș numit „rapsodia”, că de cântece de sirenă ecumeniste ne-am săturat și de aceea ne-am îngrădit cu adevărat de erezie, noi, cei atât de batjocoriți de gruparea „nepomenitorilor împărătești.”

Pr. Ciprian Staicu

Publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante | 7 comentarii