Ce spun Sfintii Parinti despre nevaliditatea tainelor (preotie, calugarie, casatorie) la cei cu botezul prin stropire sau turnare?

Mai jos va prezentam argumentele mai multor Sfinti Parinti care sustin ca toti care au botezul facut prin stropire, turnare sau nu sunt facute cum spun canoanele, nu au taine valide. Foarte grav este faptul ca cel putin o parte din parintii care se pretind a fi impotriva ereziei ecumeniste au botezul facut in zona Ardealului( parintele doctor Ciprian Ioan Staicu, Ieromonahul Spiridon, Parintele Zorila Nicolae), unde se face numai prin stropire sau turnare , nicidecum prin cele 3 afundari complete dupa cum ne invata Canonul 50 Apostolic. Unii din acesti parinti marturisitori au pretentia sa aducem argumente de la minim 3 Sfinti Parinti ca informatia sa aiba tarie (acest lucru il sustine parintele Xenofont Horga) , desi acest lucru nu il regasim la nici un Sfant Parinte, dorim sa ii facem pe plac. In urma studiului si cercetarii indelungate, cu ajutorul lui Dumnezeu s-au gasit 3 Sfinti renumiti plus canonul enumerat mai sus.

Cum pot sa existe cele 6 taine, daca botezul nu este valid? Multi va spovediti si participati la acestia la slujbe, dar refuzati sa va puneti intrebarea daca nu cumva va periclitati mantuirea.

Parintele Doctor (cum ii place sa fie numit) Ciprian Ioan Staicu si-a rebotezat fata deoarece botezul era facut prin stropire, deci recunoaste ca botezul prin stropire nu este valid.

Ieromonahul Spiridon recent a sustinut ca si dansul si-ar fi refacut botezul , prin acest fapt a recunoscut ca botezul facut prin stropire nu este valid. Daca acest parinte recunoaste ca botezul care nu se face conform canoanelor nu este valid, rezulta ca nici tainele de dupa nu sunt valide. Punem intrebarea:cum are taina calugariei si a preotiei? A refacut si aceste taine? Sau are o invatatura noua(eretica) cum ca ultimele doua taine se activeaza automat daca o faci pe prima?

Canonul 50 Apostolic:

Priviti ce spune Sf Ioan Iacob Romanul in cartea: Din Ierihon catre Sion, Trecerea de la Pamant la Cer, pagina 225, anul 1999, citand doi Sfinti: Sf Nicodim Aghioritul si pe Sf Paisie Velicicovschi

Situatia este una foarte grava deoarece foarte multi asa zisi preoti nu au hirotonie valida fara botez valid(prin cele 3 afundari plus toata randuiala canonica).

Unii dintre duhovnici sustin ca se aplica iconomia in cazul celor botezati prin stropire. Asteptam la aceasta afirmatie dovezi din Sfintii Parinti cum ca s-ar aplica iconomia , iar toate tainele sunt valide. Cel ce sustine o asemenea afirmatie ii combate pe cei doi duhovnici care recunosc ca botezul facut prin stropire nu este valid.

Daca cineva poate argumenta contra a ceea ce invata Sfintii Parintii, asteptam sa fim combatuti.

Asteptam si din partea lui Gheron Sava argumente cu privire la acest subiect, desi dansul in una din conferinte sustinea ca botezul facut prin stropire sau turnare trebuie refacut.

Toate aceste probleme tin de mantuirea fiecaruia si nu putem trata cu indiferenta aceste subiecte, cum doresc unii.

Vor urma si alte articole demonstrate cu dovezi cu privire la inselarile duhovnicilor actuali care se pretind antieretici.

PS: Despre gruparea MSC nu are rost sa aducem aminte deoarece ei sunt in erezie, desi si ei au preoti care au botezul facut in zona Ardealului prin turnare sau stropire(model papistas sau latin).

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

56 de răspunsuri la Ce spun Sfintii Parinti despre nevaliditatea tainelor (preotie, calugarie, casatorie) la cei cu botezul prin stropire sau turnare?

  1. Oana zice:

    Foarte bine scris

    Apreciază

    • nu numai din cauza nepriceperii călcătorilor de lege zice:

      Du-te si te culca. Aici se discuta despre preotii care nu au taina botezului.

      Apreciază

      • Toți suntem înșelați zice:

        Spune Mântuitorul: „După roadele lor îi veți cunoaște”.

        Unde e roada buna a vreunuia dintre noi?

        Suntem noi mai înțelepți decât Sfântul Teodor Studitul care spune că acest fel de probleme trebuie spuse doar celor care vor întreba și încă cu multă prudență?

        De ce ne credem mereu mai înțelepți decât Sfinții?

        „Acestea ti le-am desfasurat dupa putinta, ca unuia ce esti în armonie si împreuna lucrator cu noi, iar tu transmite-le cu prudenta fratilor care vor întreba. „Credinta nu este a tuturor” (II Tes. 3, 2), si nici acestea nu se vor expune multora, nu numai din cauza nepriceperii calcatorilor de lege, cât si din cauza ispitirii celor care detin puterea. Iar pentru multele si frumoasele daruri trimise de cei preacucernici, sa primeasca de la Dumnezeu rasplata meritata si aici, de la noi, aceste doua cosuri întru amintirea prieteniei. Ra­mâneti cu bine întru Domnul, preacinstitilor, rugandu-va pentru noi pacato­sii, spre a ne învrednici de cele mai bune si care aduc mântuirea.”

        Bineînțeles că răspunsul va fi ca întotdeauna, o ghiulea cu mult sarcasm. Pe când Sfinții doreau mântuirea celor cu care discutau, patimile noastre nu vor decât să îl sfâșie pe aproapele.

        Citiți aici scrisoarea Sfântului Teodor Studitul și mai gândiți-va dacă faceți bine ce faceti

        https://candela.my1.ru/load/canoanele_bisericii_ortodoxe/scrisoarea_lui_teodor_studitul_826_catre_calugarul_metodiu/5-1-0-75

        Și nu veniți cu replica că eu sunt înșelat sau persoanele expuse circului public sunt înșelate și nu fac nimic. Faptul că alții sunt înșelați nu vă scutește de înșelare.

        Spun Sfintii Părinți că Biserica se va retrage în pustie. Așa a fost și în vremurile lui Noe. Doar un suflet cu familia sa a scăpat. Restul rămân ca și noi acum in Sodoma patimilor.

        Apreciat de 1 persoană

  2. Nicu zice:

    Vă rog sa-mi dați adresa de Mail ca sa vă trimit câteva foto din cărțile Sfântului Ioan Gură de Aur despre acest subiect. Riscați să cadeți în erezia pr Pamwo.

    Apreciază

    • Trimite aici, daca nu este secret. Erezia pr Pamvo este ca neaga harul. Noi v-am prezentat niste dovezi la faptul ca botezul facut prin stropire nu este valid. v-am mai prezentat ce au declarat unii parinti. Parintele Xenofont si-a schimbat parerea in afirmatiile sale de foarte multe ori. Ce spun Sfintii Parinti despre cineva care se schimba peste noapte?
      daca parintii enumerati in articol au facut botezul cum spun canoanele si si au facut si hirotoniile si calugariile, atunci sa prezinte dovezi

      Apreciază

    • Stim ca iti este drag parintele Xenofont, dar ai grija sa nu cazi in idolatrie. Nu stii multe despre parintele Xenofont, dar incet incet ai sa afli. Daca asa de tare studiezi Sf Ioan Gura de Aur , nu ai aflat ca parintele Xenofont ca si ceilalti parinti sunt cazuti grav in inselare?

      Apreciază

      • Nicu zice:

        Tot așa și pr Pamwo a căzut cu citate din Sfinții Părinți.

        Apreciază

      • Nicu zice:

        Ravna ratacita il stapaneste pe omul care se calauzeste de idei bune, dar pe care le intelege gresit si le aplica rau, lasandu-se inselat de patimi viclene (incapatanare, mandrie si slava desarta), asa cum au facut toti ereticii, dintre care unii chiar si-au varsat sangele, spre pierzarea lor si bucuria diavolului. Aceasta ratacire se strecoara mai ales acolo unde exista o disproportie intre cunoasterea adevaratelor dogme de credinta si ravna implinirii unor intentii bune, calauzite insa de un sentimentalism needucat si navalnic, alimentat de rataciri tainuite. Leacul ravnei pacatoase este ascultarea de legea Domnului, pastrata de Biserica si manifestata prin parintii duhovnici.
        „Cel ce are ravna, dar fara cunostinta, rataceste in gandurile si lucrarile sale; inchipuindu-si ca lucreaza pentru slava lui Dumnezeu, calca legea iubirii pentru aproapele. Fierband in zelul sau, faptuieste cele potrivnice poruncilor legii si voii dumnezeiesti. Faptuieste raul, ca sa se intample ceea ce crede el a fi binele. Ravna lui e ca focul ce distruge si nimiceste. Prapadul merge inaintea lui, iar pustiirea ii vine pe urma. Se roaga la Dumnezeu sa arunce foc din cer, ca sa-i inghita pe toti cei ce nu-i impartasesc principiile si convingerile. Cel ce are ravna, dar fara cunostinta, ii uraste pe toti ce au alta religie sau alta credinta, nutrind fata de ei pizma si manie nestinsa. Se impotriveste patimas la duhul adevarat al legii dumnezeiesti, staruie fara judecata sa-si apere propriile-i pareri si credinte, se lasa purtat de zelul orbesc de a birui in toate, de ambitie, de dorinta de a invinge cu orice pret, de vrajba si de placerea de a aduce pretutindeni si oricand tulburare. In sfarsit, este un om aducator de pieire” (Sfantul Ierarh Nectarie din Eghina).

        Apreciază

      • Care ravna? De ce distragi atentia catre altceva? Aici s-au prezentat dovezi ca toti cei care nu au botez corect nu au botez valid. Stii ca si parintele Xenofont afirma acest lucru? Daca crezi ca strict pe tema botezului am inteles ceva gresit te rugam sa vii cu contrargumente canonice. Nu sa distragi atentia cum ca noi am avea o ravna excesiva spre ceva rau.

        Apreciază

      • Nicu zice:

        Am încercat să incarc pozele ca răspuns dar nu merge. De aceea ti-am cerut adresa de Mail sau un nr de tel daca ai aplicația whatsapp. Îți trimit pozele și pe urma conluzia o tragi tu.

        Apreciază

      • Deci Sf Ioan Gura de Aur spune ca cei care au botez prin stropire au botez valid? Cum adica sa trag eu concluzii?

        Apreciază

      • Unde sunt argumentele Sf Ioan Gura Aur cu privire la botezul prin stropire? Ceea ce ai scris despre ravna se potriveste perfect parintilor enumerati. parintii Xenofont si Spiridon au fost cautati sa clarifice problema, dar au refuzat, ba mai mult pe unii frati i-a refuzat sa ii mai spovedeasca, lucru negasit nicaieri la Sfintii Parinti.

        Apreciază

    • Tihon zice:

      Pentru nicu
      Ce este greu de inteles despre botezul invalid prin stropire sau turnare.
      Cand spuneti ,,riscați sa cadeti in erezia lui pamvo” va referiți la toti cei care nu recunosc botezul prin stropire sau turnare,ca avand taine valide.
      In canonul 50 apostolesc zice clar ca 3 sunt de nevoie si cu totul neaparat la Taina Sfântului Botez:
      1.Apă Sfințită
      2.Afundare în apă si scoaterea intreite
      3.Chemarea a câtetrele,Ipostasurile cele mai presus de dumnezei.
      Si fără de acestea,nu numai nu se savarseste Botezul,ci cu totul nici nu se poate a se numi Botez.
      Trebuie stiut pentru toti,oricare episcop preot care nu are cele trei afundari nu are nici o taina si nu exista nicăieri iconomie in privința dogmelor sau tainelor.
      Deci pentru ca să se facă întru noi asemănarea morții lui Hristos si a ingroparii Sale celei de trei zile,de nevoie se cuvine să se facă cele trei afundari.Iar altminteri este cu neputință.
      Tot canonul 50 apostolesc zice clar pentru cei ce nu il pot intalege sau au lucrare ecumenista de recunoastere a botezului prin turnare sau stropire urmatoarele,,De vreme ce cele trei afundari si iesirile sunt de nevoie întru Botez,pentru a se închipui prin ele Moartea cea de trei zile si de trei nopti si Ingroparea si Învierea Mântuitorului,cu care se dă de la Dumnezeu oamenilor mântuirea,lăsarea păcatelor si împăcarea cu Dumnezeu;apoi dar stropirea apusenilor lipsită fiind de afundari si de scoateri,prin urmare este lipsită si de închipuirea morții celei de trei zile si de trei nopți si a Ingroparii si a Învierii Domnului.Iar dacă de aceastea,aratat este si mărturisit că este lipsită,atunci (este lipsită)si de tot Darul si Sfințenia si lăsarea păcatelor”.
      După 1700 de ani sfântul Nicodim Aghioritul vine si talcuieste acest canon 50 apostolesc iar dumneavoastră veniti cu alte citate fara nici un intales la subiect si încercați să o faceti pe învățătorul.Deci daca există părinți duhovnicesti care cunosc alte argumente canonice care sunt de alta parere decat acest canon si alte învățături sa iasă să argumenteze.
      Argumentele dumneavoastra sunt eretice si in afara subiectului privind negarea harului la cel botezat prin stropire si turnare.Sunt curios sa cunosc parerea părinților mărturisitor ,,Antim,Ieronim,Elefterie, Andrei ( boureni),Vasile Savin,Xenofont,Spiridon,Ciprian Staicu,Antonie Oros, in privinta validității botezului prin stropire sau turnare.

      Apreciază

      • Pavel zice:

        Oricum, dacă ne gândim la iereii noștri, iluștri masoni subordonati evreilor și uniți cu papa, slabe șanse să mai există vreun preot român cu hirotonie canonică. Citiți biografiile lor, la mulți, aproape la toți se vede clar că nu au fost botezați prin intreita afundare, ci prin stropire sau turnare. Așa că mai toată Romania nu are călugării și hirotonii canonice, deoarece ierarhii care au hirotonit preoții români nu au fost botezați, prin urmare nu sunt episcopi ci simpli mireni. Așteptăm de la toți preoții Români ecumenisti și îngrădiți de erezie să depună dovada că au fost hirotoniti de un episcop cu botez valid și hirotonie de episcop validă

        Apreciază

    • iconomie sau acribie zice:

      Nicu

      ,,la dogme stricate este si viata stricată „si a face iconomie in privinta lor nu înseamnă iconomie ci călcare de lege sf ioan gura de aur
      ,,destul am iconomisit nici socoteală străină primind-o nici pe a noastra stricand-o,care ar fi cu adevarat reaiconomie”.Sf grigorie teologul

      Apreciază

  3. tihon zice:

    Canonul 47 apostolesc zice:,,de va boteza episcopul pe cel ce are botez adevarat si de nu-l va boteza pe cel spurcat de necinstitorii de Dumnezeu, să se cateriseasca ca unul ce isi bate joc de Crucea si moartea Domnului si nu deosebește pe preoti de minciunopreoti (falsi preoți )”
    Din canoanele apostolice 47,50 tragem concluzia, că numai botezul prin trei afundari facut preoții ortodocși,care nu s-au depărtat de învățătura Bisericii este botez adevarat si ca orice botez facut în afara Bisericii nu este valid.Dacă una din aceste două conditii lipsesc,atunci botezul este eretic si trebuie refăcut conform canoanelor Apostolesti,46,47,68 si ale sinoadelor ecumenice.
    Canonul 19 al Sinodului I ecumenic si canonul 7 al Sinodului II ecumenic prevăd primirea armenilor,macedonenilor,apolinaristilor si pavlicienilor care erau eretici indeverati,numai prin lepadare scrisă de ereziile lor fără a se mai repeta botezul,în schimb prevede rebotezarea eunomienilor,montanistilor,sabelienilor care nu aveau deosebiri atât de mari (vezi canoanele sf Vasile cel mare 1,2,20,47). De ce a facut Biserica acest pogoramant.În comentariile la canoanele 47 si 50 apostolesc sf Nicodim Aghioritul face precizarea că acest pogoramant s-a facut datorită numărului mare de eretici armeni care s-au întors la ortodoxie dar si datorită faptului că ei botezatu ca si ortodocși prin trei afundari,în timp ce cei ce botezatu printr-o afundare sau aveau devieri ai grave de la credință,erau botezați din nou.

    Apreciază

    • Pavel zice:

      Exact ca și Pidalionul, Sfinții Nicodim Aghioritul, Ioan Iacob și Paisie Velicicovschi vorbesc despre primirea ERETICILOR CONDAMNATI. Se vorbește de cei întinați de erezia latinilor. Ce presupune uniația? Că preoții uniați erau „hirotoniți” de papă, adică astfel erau simplii oameni și eretici papistașibpe deasupra, nicidecum preoți. Prin urmare au aderat sub jurisdicția unor eretici condamnati, papistașii. Știm că în notele la Canoanele 45, 46, 47 Apostolice se arată că botezul anumitor eretici, la început și cel al papistasilor, era primit prin iconomie, chiar dacă aceștia pierduseră harul, pentru va nu împiedica venirea lor la ortodoxie. Apoi, Sfinții Nicodim Aghioritul, Paisie Velicicovschi și alți Sfinți Părinți au arătat că trecuse perioada de iconomie, și că papistasii trebuie botezati, nu mirunsi. Deci când spune de acel monah nemonah se referă la un membru al ereziei papistașe uniate care fusese „botezat” de un „preot” „hirotonit” de papă. Uniatii nu mai aveau har, deoarece trecuseră sub papă. Nu e același lucru cu Ecumeniștii, care nu au fost „hirotoniti” de papă, ci de alți episcopi cu Taine valide.

      Canonul 66 de la Cartagina arată că donatiștii erau primiți de doar prin lepădarea de erezie, chiar dacă erau eretici condamnați.

      În zilele noastre însă ne confruntăm cu o noua situație, e vorba de preoți care au Taine valide, dar batjocoresc botezul , nefacandu-l prin afundare. E o problema de competența unui Sinod de ecumenic, dar slabe speranțe, acum când Patriarhul Irineu al Ierusalimului, Episcopul Artemie și Episcopul anti-ecunenist Diomid de Ciucotka, toți caterisiți pe nedrept, sunt foarte în vârstă sau cu grave probleme de sănătate. Totuși nu știm ce se va întâmpla în viitor, ne punem nădejdea în Pronia Domnului, să deslușim împreună cum sa trecem peste aceste situații, de care nimanui nu îi mai pasă, de la ierarhi trădători, la îngeaditii de erezie căldicei

      Apreciază

      • IOANA zice:

        Pavele
        Episcopul Artemie recunoaște si practică botezul prin turnare.

        Canonul 19 al Sinodului I ecumenic si canonul 7 al Sinodului II ecumenic prevăd primirea arienilor,macedonenilor,apolinaristilor si pavlicienilor care erau eretici indeverati,numai prin lepadare scrisă de ereziile lor fără a se mai repeta botezul,în schimb prevede rebotezarea eunomienilor,montanistilor,sabelienilor care nu aveau deosebiri atât de mari (vezi canoanele sf Vasile cel mare 1,2,20,47). De ce a facut Biserica acest pogoramant.În comentariile la canoanele 47 si 50 apostolesc sf Nicodim Aghioritul face precizarea că acest pogoramant s-a facut datorită numărului mare de eretici arieni care s-au întors la ortodoxie dar si datorită faptului că ei botezatu ca si ortodocși prin trei afundari,în timp ce cei ce botezatu printr-o afundare sau aveau devieri ai grave de la credință,erau botezați din nou.

        In cazul ereticilor care nu au facut niciodată parte din Biserică,este evident că a-i mirunge nu are sens,fiindcă nu are ce reînnoi,în afara Bisericii neexistând Sf.Taine.
        Sf.Vasile cel Mare in can.1 spune că şi schismaticii care au rupt legatura de mult timp cu Biserica trebuie rebotezati cu toate că părinții lor au mai avut harul din Biserică,dar ruptura indelungandu-se,harul s-a pierdut.

        Apreciază

      • Mai aproape ... zice:

        Pentru pavel=paula
        De la sf Paisie :

        Sfinți Parinti cand au facut iconomie nu au renunțat la propria credință si tradiție,ci au intarit-o si mai mult prin iubirea de oameni;iar noi din mândrie si slavă deșartă,vrând să ne arătăm mai milostiv ca Sfinți Părinți,începem sa rastalmacim cuvintele si faptele lor dupa patimile noastre si astfel ne vom pierde si pe noi si credința ortodoxă cea adevărată.De aceea cei ce sunt pusi să vegheze la pastrarea credinței ortodoxe (ierarhi,preoti) trebuie sa vegheze la păstrarea ei curată de aluatul erezie si sa nu o vândă pe arginti ca Iuda,făcând iconomie ereziei de dragul unei păci false;fiindcă pacea nu poate fi pentru cei ce iubesc faradelegea si compromisul,ci pentru cei ce luptă pentru adevar până la moarte.
        Sfântul Paisie de la mănăstirea Neamț boteza pe toți cei din obștea lui care veneau din Ardeal si erau botezați prin stropire,bazanduse pe hotărârea Sinodului din 1756 de la Constantinopol.
        Caci scrie in viața lui,Isaac Dascălul că :,, înştiințându-se de acest lucru toți părinți soborului si fiind cei mai multi din Ardeal şi din Țara Leşească şi cunoscându-se pe sine că au trebuință de Sfantul Botez,multă supărare îi făceau Preacuviosului ca să-i boteze.Iar el stiind că multă vrajmasie este asupra Pravoslavnicei Bisericii pentru aceasta,de vreme ce ea ține întru sinesi Piatra cea scumpă şi neprețuit,amanetul care l-a luat de la Domnul nostru Iisus Hristos şi îl păzește nestricat şi intreg,iar celelalte l-au pierdut si au ramas goale şi sărace de o bogăție nepretuită,ca aceasta şi de aceea o zavistuiesc,căci darul bun totdeauna este zavistuit şi totdeauna se sarguiesc că de ar putea să o jefuiască şi pe dânsa de aceasta,întârzia de a-i boteza.
        Însă mai pe urmă,incredintandu-se desăvârsit că de nicăieri nu-i va veni nici o supărare,pentru aceasta a inceput a-i boteza….”.
        Se stie pr Xenofont impreuna cu cine colaborezi sub diferite nume ca Sinoadele Locale au aceiasi valoare ca si Sinoadele Ecumenice pentru toate timpurile,nu numai pentru o Biserică anume,atâta vreme cât există erezia şi practicile eretice (botez stropire,turnare).
        Articolul este conceput sa va scoată la iveală asa zisele iconomii.

        Apreciază

  4. Laurențiu Ivănel zice:

    1) TAINA SFÂNTULUI BOTEZ

    Sfintul Botez este întâia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se întră în Sfânta Biserică. Si numai ajungând membri ai Bisericii lui Hristos ne putem învrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.

    Taina Sfântulul Botez a fost asezată de Mântuitorul Iisus Hristos prin cuvintele : «Mergând, învătati toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh» (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grăit după învierea Sa din morti.

    Dar Taina Sfântului Botez nu este numai usa prin care se intră în Sfânta Biserică a lui Hristos, ci si pentru câstigarea impărătiei lui Dumnezeu, asa cum ne încredintează însusi Mântuitorul, zicând : «De nu se va naste cineva din apă si din Duh, nu va putea să intre în împărătia lui Dumnezeu.» (Ioan III, 5).

    Si înaintemergătorul Mântuitorului Hristos, sfântul Ioan, a botezat la Iordam. Dar botezul lui nu era Taină, ci inchipuia doar curătirea. de păcate prin credintă si pocăintă; el era mai mult un îndemn la pocăintă, un semn văzut si pregătitor spre cele ce aveau să vină, cum mărturiseste chiar sfântul Ioan Botezătorul: «Eu unul vă botez cu apă spre pocăintă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine ; Lui nu sunt vrednic să-I duc încăltămintea. Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt si cu foc» (Matei III, 11). Mai târziu, si sfântul apostol Pavel, întâlnind în calea sa pe unii care primiseră botezul lui Ioan, i-a întrebat: «Primit-ati voi Duhul Sfânt când ati crezut ? lar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit, dacă este Duh Sfânt. Si el a zis : Deci în ce v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis : Ioan a botezat cu botezul pocăintei, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el, adică in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus» (Fapte XIX, 1—5), adică au primit Botezul crestin.

    Sfântul Botez instituit de Mântuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregătitor pentru cele ce ar fi să vină, ci este o Sfântă Taină a Bisericii lui Hristos.

    Partea văzută a Tainei Sfântului Botez constă din afundarea de trei ori în apa sfintită a celui ce se botează si în rostirea cuvintelor : «Botează-se robul lui Dumnezeu. (N) In numele Tatălui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfantului Duh, amin.; acum si pururea si in vecii vecilor, amin».

    Sfânta noastră Biserică face Botezul prin aiundaie, nu prin turnare sau prân stropire, pentru că chiar cuvântul botez are ânsemnarea de «a afunda”, «a cufunda». Sub formă de turnare sau prin stropire se săvârseste doar în împrejurări cu totul deosebite, când, de pildă, cineva este greu biolnav sau când nu se află la îndemână apă din destul.

    Apa care se foloseste la Taina Sfântului Botez trebuie să fie naturală, curată, cu nimic amestecată.

    Efectele primirii Tainei Sfântului Botez sunt : iertarea păcatului strămosesc si a tuturor păcatelor săvârsite înainte de Botez în situatia celor ce se botează mai târziu ; renasterea, sau nasterea la o viată nouă duhovnicească, viată de curătie si sfintenie ; de asemenea, primirea în sânul Sfintei Biserici, adică numărarea celui botezat între fiii ei, putându-se împărtăsi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe care Sfânta Biserică le dăruieste membrilor ei (cum s-a mai arătat). De aici si denumirile date Tainei Sfântului Botez: «baie», «izvor sfânt», «luminare», «renastere», «nastere din nou», «sfintire», «pecetea lui Hristos», «baia vietii”-, «baia renasterii»i «baia pocăintei».

    Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru păcate, dar el nu nimiceste si urmările păcatului strămosesc, cum sunt: slăbirea vointei si inclinarea spre rău, pofta inimii, suferintele, bolile si moartea.

    Săvârsitorii Tainei Sfantului Botez sunt episcopii si preotii, căci lor le-a încredintat Mântuitorul Iisus Hristos puterea de a săvârsi Sfintele Taine. Numai în caz de nevoie poate boteza si diaconul, iar în cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru si un simplu credincios, având însă grijă să rostească cuvintele care arată că lucrarea se face în numele Sfintei Treimi. In acest căz, dacă cel botezat trăieste, trebuie chemat preotul pentru citirea rugăciunilor din rânduiala Botezului si administrarea Tainei Mirungerii si împărtăsaniei.

    Dacă sunt unii crestini din afara Bisericii Ortodoxe care spun că nu trebuie să botezăm pe prunci, pentru că ei nu au păcate si, mai ales, pentru că nu pot să mărturisească credinta lor, noi rămânem la practica noastră, veche cât Biserica, de a boteza pe prunci, practică întemeiată si pe Sfânta Scriptură si pe Sfânta Traditie si pe ratiune. Aceasta, pentru că Taina Sfantului Botez este absolut necesară pentru mantuire, de la care nu pot fi exclusi nici copiii. Primitorii Tainei Sfântului Botez sunt toti cei nebotezati, de orice vârstă ar fi ei, toti fiind întinati de păcatul strămosesc (Fapte XVI, 14—15; XVI, 33; 1 Cor. I, 16, 14—15 ; XVI, 23). Necesitatea Botezului pentru toti este arătată de Mântuitorul prin cuvintele: «Adevărat zic, de nu se va naste cineva din apă si din Duh, nu va putea să intre în impărătia lui Dumnezeu» (Ioan III, 5). Chiar din timpul sfintilor apostoli se săvârsea botezul copiilor : Lidia si casa ei (Fapte XVI, 15) ; temnicerul si casa lui (Fapte XVI, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte XVIII, 8) ; Stefanas si casa lui (1 Cor.I, 76).

    Sfânta Taină a Botezului este săvârsită de preoti, care au primit harul sfintitor al preotiei. Este socotită sărbătoare mare pentru orice familie de crestin ziua în care copiii nou-născuti primesc Taina Sfântului Botez si intră prin ea în rândul credinciosilor crestini. Potrivit rânduielilor sale, Biserica noastră botează pe prunci, curând dupa nasterea lor. Asa a făcut ea dela început.

    Daca botezul ne curăteste în primul rând de păcatul strămosesc, oare trebuie să uităm că si copiii se nasc cu acest păcat ? Stim ce spune psalmisitul: «Intru fărădelegi m-am zămislit si în păcate m-a născut maica mea» (Ps. L, 6). Stim ce spune si sfântul apostol Pavel : «De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume si prin păcat moartea, asa moartea a trecut la toti oamenii, prin acela în care toti au păcătuit» (Rom. V, 12). Acest lucru cunoscându-l, că toti ne nastem cu păcatul strămosesc, avem noi siguranta că un prunc va trăi până la vârsta când poate să cunoască si să mărturisească credinta în Hristos, pentru ca atunci să-l botezăm ? Putem noi să riscăm ca el să moară nebotezat, sub osânda păcatului strămosesc ?

    Iar dacă ne referim la vremurile străvechi, la Traditia Bisericii, vedem că de atunci, din secolele I—II si III se practica botezul copiilor. Sfintii părinti arată în scrierile lor că Biserica a primit de la apostoli obisnuinta de a administra botezul si pruncilor.

    In ceea ce priveste faptul că pruncii nu pot să-si mărturisească credinta crestină, Biserica are ca garant pe nasii care-i primesc la botez, care mărturisesc pentru acestia credinta crestină rostind Crezul si care îsi iau indatorirea ca finii lor să fie crescuti de ei în credinta Bisericii.

    De altfel, noi cunoastem tot din Sfintele Scripturi atâtea cazuri când pentru credinta cuiva Dumnezeu S-a îndurat de cel pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim că Mântuitorul a vindecat pe sluga sutasului din Capernaum pentru credinta stăpânului său ; a vindecat pe fiica femeii canaanence pentru credinta mamei sale, si a înviat pe fiica lui Iair pentru credinta tatălui său, si pe fiul văduvei din Nain pentru credinta mamei sale. Si atunci să nu credem noi că botezul poate fi săvârsit pruncilor pe temeiul credintei nasilor lor?

    Ca să facă mărturisirea de credintă, nasului i se cere să fie buin credincios, să fie mai în vârstă ; de asemenea, sa fie de acelas sex cu pruncul care se botează. Părintii pruncului nu pot fi nasi. Este bine ca pentru fiecare nou botezat să fie numai un nas.

    Nasul are îndatorirea sa îngrijească de viata sufletească a finului său, învătându-l, la vremea cuvenită, adevărurile dreptei noastre credinte spre a face din el un bun credincios, mădular sănătos al Sfintei Biserici. Dar si finul este dator cu ascultare si cu respect fată de nas, în aceeasi măsură cum îi ascultă pe părintii săi trupesti.

    Există un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut în cele dintâi veacuri crestine, întelegând prin el moartea martirică, în persecutii, pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Sfintii părinti îl socotesc asemenea Botezului din apă si din Duh, umeori chiar mai de pret decât acesta (sfântul Grigorie Teologul).

    Mai cunoastem si Botezul dorintei care constă în dorinta arzătoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducând o viată de pocăintă si în virtute. Dacă dintr-o pricină oarecare fără voia lui nu ajunge să primească botezul prin apă si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.

    Taina Sfântului Botez nu se repetă. Căci «este un Domn, o credintă, un botez» (Efes. IV, 5)… «Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor», rosteste cel ce primeste Sfânta Taină a Botezului (Art. 10 din Simbolul Credintei). Intr-adevăr, după cum cineva nu se naste trupeste decât o singură dată, tot asemenea nasterea sufletească nu poate fi decât una singură. Numai dacă a fost găsit un prunc si nu se stie sigur de a fost sau nu botezat, atunci acesta este botezat conditionat, dacă n-a fost botezat. Deci nici aici nu se săvârseste un al doilea botez.

    LECTURĂ DIN SFINTII PĂRINTI

    «Cati în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati îmbrăcat» (Gal. III, 27).

    — «Scufundându-te în apă, unde-ti pierzi urma, înseamnă că ai ajuns să te lipsesti de viata din aer. Iar a te lipsi de viată, e tot una cu a muri. Când, peste câteva clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungând iar la lumină, inseamnă că te doresti fierbinte după altă viata, iar după ce ai dobândit-o trăiesti numai din ea. Din această pricină si cerem în slujba Botezului ajutorul Făcătorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai însemnată decât cea dintâi. Acum si chipul lui Dumnezeu se întipăreste mai bine în sufletul celui botezat decât odinioară, iar statura lui e făcută acuma si mai întocmai după modelul dumnezeiesc, căci de-acuma chiar modelul ni se arată cu trăsături mai lămurite» (Nicolae Cabasila, Viata in Hristos).

    Apreciază

    • tihon zice:

      În Moliftelnicul de la Mănăstirea Neamț -1843 se gaseste o însemnare la rînduială de primirea ereticilor si schismaticilor la Ortodoxie după cum urmează:,,dar după cum se si vede în cartea ce se numește, ,Arătare sau adunare pe scurt a Dumnezeiestilor dogme ale credinței de Atanasie de Paros,la fila 311, -însemnări oarecare a dumnezeieștilor Taine-arată pentru dumnezeiescul Botez cu mii de marturii de la sfinții Prooroci,Apostolii,Ierarhi,prea înțelepți Dascăli,că cel ce nu se va boteaza în trei afundari si trei chemări ale Sfintei Treimi sau va fi stropit nu este desăvârsit botezat.
      De aici vedem că botezul prin stropire nu este socotit botez ortodox în Biserică ci este socotit ca botez eretic,deoarece simpla chemare a Sfintei Treimi peste cel ce se botează fără închipuirea mortii si învierii Domnului, adică fără afundare,nu are nici un fel de efect asupra celui ce se botează.Botezul este piatră unghiulara a intrării în crestinism ( ortodocsie) si dacă acesta nu este facut exact după tradiție,întreg edificiul Sfintelor Taine se prăbușește,neavând nici o valoare ,iar cel botezat astfel rămâne nebotezat,chiar dacă este săvârșit de un preot ortodox.Prea mult sa invocat si se invocă pogoramantul,dar pentru pastrarea întocmai a predaniilor Sfinților Părinti,nimeni nu se primejduieste si se sarguieste,de aceea ne temem sa nu ajungem si noi ca vechii evrei către care a spus Mântuitorul ,,se va lua de la voi împărăția lui Dumnezeu si se va da neamului care va aduce roadele ei”.
      Preotul este numai o unealtă prin care se savarseste Taina,iar adevăratul savarsitor si implinitor al Tainei este Hristos,iar cel ce se botează dacă nu e botezat conform credinței în Hristos si predaniei bisericii,rămâne de fapt nebotezat.
      Această rătăcire a intrat in Biserica noastră prin practica falsă a botezului prin stropire si părerea gresită că orice crestin poate sa facă botezul în caz de necesitate prin stropire sau turnare ca fiind valid.
      Această parere nu este adevărată deoarece conform canoanelelor mirenii nu pot savarsi nici un fel de lucrare sfințită in Biserică ci numai in caz că moare cineva,dar dacă ramane in viață,botezul trebuie refăcut conform randuielii canonice.
      Deci si-n cazul nostru toți cei botezați prin turnare sau stropire,din neglijența sau neștiința preotului,ori din influențe eretice care nu pot fi considerate ca pogoramant nicidecum,cand este vreme trebuie toți botezați prin afundare după toată randuiala canonică.

      Apreciază

  5. Pingback: Deja mi-e plin podul de calomnii… va trebui să îl măresc |

  6. Teodor zice:

    Bate Antihristul la ușă, bate tare,prin toate mijloacele iar domniile voastre mergeți pe urmele d lui Msc, adică mai căutați pretexte pt cearta și dezbinare…avem atât de putini preoți, iar noi mai facem și presiuni asupra lor…lucrurile puse în discuție se pot rezolva ,dacă ele exista ,prin convorbiri cu duhovnicii ,iar duhovnicii intre ei…rog sa i lăsăm în pace și sa ne rugăm, sa postim ,sa ne rugăm întruna ,pt ei ,pt noi,pt copii,pt ierarhi,pt lumea ntreaga ….iertati.

    Apreciază

    • ha ha ha. Cu cine sa discutam daca toti acesti duhovnici refuza orice dialog, iar ei atat zic. „Ascultati de noi si taceti” Unde ne invata asa Sfintii? Care preoti putini? care ne invata sa mergem in spatele convoiului la inmormantarile ereticilor? sau cei care trimit ucenicii sa isi ingroape apropiatii la eretici? tu asculta pe astia. Sau pe duhohnicii care nu au botez, deci nici taine. Dumneata nu intelegi nimic, subiectul este ca o parte din duhohnicii despre care vorbesti nu au botez valid. Dumneata du te cu acesti duhovnici , cine te opreste?

      Apreciază

    • Mai stiai ca duhovnicii astia pe care ii vezi Sfinti zic pe la urechi(nici nu au curajul sa isi asume public) ca parintele Tihon e inselat si sa nu se mearga la el? Cand acesti duhovnici sunt intrebati daca au zis asa ceva, neaga. Ei cica vor sa salveze pe cativa , iar de restul nu ii intereseaza. Sunt frati care l-au intrebat pe Ieromonahul Xenofont daca pr Tihon e in regula si in mod viclean a raspuns ca acest parinte este cel mai citit, ca dupa aia sa zica la altii ca Parintele Tihon este inselat si sa nu mearga la el. Altii insemnand oameni influenti si cu bani. Iar voi muscati gogosile acestor asa zisi duhovnici care rad de pacatele unora.

      Apreciază

      • Mai stiai ca parintele Spiridon a zis unui ucenic recent ca este nemultumit de parintele Antim si ca e inselat? Dar public nu are curaj so faca. Spui ca noi cautam dezbinare? Dezbinarea voi o faceti. toate lucrurile vor fi scoase la iveala cu dovezi. La ce este scris in articol, suntem dispusi sa primim orice replica cu dovezi. Rabdare, toate mizeriile facute de acesti parinti in curand vor fi scoase la iveala. Vrem sa il vedem pe parintele Xenofont ca isi asuma public tot ce a spus referitor la parintele Iustin .

        Apreciază

  7. Internetul nu e Biserica zice:

    „Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi.” Pildele lui Solomon

    Internetul nu e Biserica, ci spațiul de informare al dușmanilor Bisericii.

    Sfântul Teodor Studitul despre scrisorile scrise :
    „Credinta nu este a tuturor” (II Tes. 3, 2), si nici acestea nu se vor expune multora, nu numai din cauza nepriceperii calcatorilor de lege, cât si din cauza ispitirii celor care detin puterea.

    Apreciază

  8. Pr Tihon zice:

    Pr. Ciprian Staicu argumenteaza cu un eretic ecumenist asa zisul ,,siluan al italiei”.

    Găsiți pe net inclusiv filmare cu PS Siluan al Italiei, ardelean din județul Brașov, care cu toate că este mare ecumenist și prigonitor de ortodocși, totuși face fain și ortodox Botezul, prin întreită afundare (eu mă refer la o filmare existentă pe youtube în care, cu toate că este îmbrăcat în toate veșmintele arhierești, nu pregetă să își afunde brațele cu tot cu prunc, până la coate; că face mereu așa sau nu este o altă discuție, pentru care cei interesați pot contacta Episcopia Română a Italiei).

    Apreciază

  9. p.tihon zice:

    Sfântul Chiril al Ierusalimului în Cateheze la Botez spune:
    ,,Cel ce se botează cu sfințenie,prin tainica învățătura si prin tainica învățătură si prin simboale se povatuieste ca prin cele trei afundari in apă,pe I ncapatoarea de viață moarte si Ingroparii celei de trei zile si de trei nopții a lui Hristos Datatorului de viață să o urmeze….si asa episcopul cu cele trei afundari si scoateri glasuind asupra celui ce se botează,pe intreitul ipostas al dumnezeiestii firi.”
    Conform acestui sf părinte,orice botez săvârșit nu după randuiala Bisericii prin trei afundari este un botez eretic si trebuie refăcut după canonul 50 Apostolic si trebuie intales de părinți din ardeal ,, Pr. Ciprian Staicu,Spiridon, si cei ce îi susțin. Aici nu e vorba de atac la persoana ci de mântuirea tuturor.
    Nu ai botez prin afundare nu ai taine asa zice canonul 50 apostolesc si nimeni nu il poate combate.

    Apreciază

  10. Vă combat pe voi obștea,nu încercați cu asa zisa iconomie. zice:

    Sfinți Parinti cand au facut iconomie nu au renunțat la propria credință si tradiție,ci au intarit-o si mai mult prin iubirea de oameni;iar noi din mândrie si slavă deșartă,vrând să ne arătăm mai milostiv ca Sfinți Părinți,începem sa rastalmacim cuvintele si faptele lor dupa patimile noastre si astfel ne vom pierde si pe noi si credința ortodoxă cea adevărată.De aceea cei ce sunt pusi să vegheze la pastrarea credinței ortodoxe (ierarhi,preoti) trebuie sa vegheze la păstrarea ei curată de aluatul erezie si sa nu o vândă pe arginti ca Iuda,făcând iconomie ereziei de dragul unei păci false;fiindcă pacea nu poate fi pentru cei ce iubesc faradelegea si compromisul,ci pentru cei ce luptă pentru adevar până la moarte.
    Sfântul Paisie de la mănăstirea Neamț boteza pe toți cei din obștea lui care veneau din Ardeal si erau botezați prin stropire,bazanduse pe hotărârea Sinodului din 1756 de la Constantinopol.
    Caci scrie in viața lui,Isaac Dascălul că :,, înştiințându-se de acest lucru toți părinți soborului si fiind cei mai multi din Ardeal şi din Țara Leşească şi cunoscându-se pe sine că au trebuință de Sfantul Botez,multă supărare îi făceau Preacuviosului ca să-i boteze.Iar el stiind că multă vrajmasie este asupra Pravoslavnicei Bisericii pentru aceasta,de vreme ce ea ține întru sinesi Piatra cea scumpă şi neprețuit,amanetul care l-a luat de la Domnul nostru Iisus Hristos şi îl păzește nestricat şi intreg,iar celelalte l-au pierdut si au ramas goale şi sărace de o bogăție nepretuită,ca aceasta şi de aceea o zavistuiesc,căci darul bun totdeauna este zavistuit şi totdeauna se sarguiesc că de ar putea să o jefuiască şi pe dânsa de aceasta,întârzia de a-i boteza.
    Însă mai pe urmă,incredintandu-se desăvârsit că de nicăieri nu-i va veni nici o supărare,pentru aceasta a inceput a-i boteza….”.
    Se stie pr Xenofont impreuna cu cine colaborezi sub diferite nume ca Sinoadele Locale au aceiasi valoare ca si Sinoadele Ecumenice pentru toate timpurile,nu numai pentru o Biserică anume,atâta vreme cât există erezia şi practicile eretice (botez stropire,turnare).
    Articolul este conceput sa va scoată la iveală asa zisele iconomii.

    Apreciază

  11. adevărul zice:

    …pururea căutând dar NEPUTÂND să ajungă la cunoaștere adevărului…

    Să cuteze vreunul dintre noi să spună că nu se regăsește portretizat perfect in proorocia Apostolului:

    …având înfatisarea dreptei credințe dar tăgăduind puterea ei…

    II Timotei
    1. Şi aceasta să ştii că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele;
    2. Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie,
    3. Lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine,
    4. Trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu,
    5. Având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia.
    6. Căci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte,
    7. Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului.
    8. După cum Iannes şi Iambres s-au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotriva adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă.
    9. Dar nu vor merge mai departe, pentru că nebunia lor va fi vădită tuturor, precum a fost şi a acelora.
    10. Tu însă mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă,
    11. În prigonirile şi suferinţele care mi s-au făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat! şi din toate m-a izbăvit Domnul.
    12. Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi.
    13. Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătă

    Apreciază

  12. tihon zice:

    Sfântul Nicolaie Cabasila vorbind despre sensul Sfintei Taine a Botezului prin intreita cufundate spune:

    ,,Căci scufundandu-te în apă,îți pierzi urma şi lasi să se înțeleagă ca ai ajuns să te lipsesti de viata din aer.Iar a te lipsi de viață e tot una cu a muri.Când,peste câteva clipe,te-ai ridicat iarăsi la suprafața apei,ajungand din nou la lumină,înseamnă că te dorești fierbinte după altă viață,iar după ce ai dobandit-o trăiesti numai pentru ea.Din această pricină şi cerem în slujba Botezului ajutorul Facatorului a toate,fiindcă acum dobandim din nou viața,iar o creare din nou e cu mult mai însemnată decât cea dintâi.””

    Fac apel sa discutăm strict aceste probleme cu citate corecte.

    Apreciază

  13. tihon zice:

    Pentru limbajul biblic şi patristic,botezul fără afundare totală in apă este un nonsens.
    Pentru a simplifica ecuația,suntem pe deplin îndreptățiți să traducem formula baptismala în felul următor:,,Se scufundă robul / roaba lui Dumnezeu ( N ) în numele Tatălui şi al Fiului,şi al Sfântului Duh;Amin”.Această traducere literală nu lasă loc speculatiilor,pentru că ele nici nu sunt îndreptățite în vreun fel.Şi,devine clar că nu poți să te scufunzi în apa fără să te uzi…

    Despre sensul duhovnicesc al afundarii în apa botezului în apă botezului vorbeste Sf.Apostol Pavel la Români 64, Coloseni 2:12 şi mai mulți Sfinții Părinți,printre care sf.Chiril al Ierusalimului,Vasile cel Mare,Grigore de Nu asa,Dionisie Areopagitul,Ioan Damaschin,Nicolaie Cabasila,ş.a..Toate aceste texte vorbesc despre afundarecompletă în apa botezului ca simbol al mortii si învierii,al nasterii din nou şi al spălării depline.
    Săvârșirea botezului doar prin turnare înseamnă ignorarea simbolismului mortii şi al învierii şi mutarea întregului accent doar pe aspectul curațitor al Tainei (cf.Chiril al Ierusalimului, ,,Cateheze II mistagogica”.)

    Inaintemergatorul Ioan boteza în Enom,aproape de Salam,pentru că, ,acolo erau ape multe”(cf.ioan 3:23).Si Hristos,după ce a fost botezat a iesit din apă ” (Matei 3:16).
    De asemenea şi Ap.Filip l-a botezat pe eteopian în apă,după care a iesit din ea (Fapte 8:38-39).
    Deci Scriptura nu lasă nici un pic de îndoială asupra formei botezului,iar celelalte cazuri de botezuri în care nu este menționată apa (Fapte 2:41,9:18 s.a.)acelea a avut loc în bazinele /fantanile destinate spalarilor rituale ale iudeilor sau în alte locuri unde era posibilă scufundarea în apă.

    De exemplu în regiunea Si omului au fost găsite zeci de bazine pentru spalările rituale,iar evreii mai bogați aveau astfel de bazine chiar în casă;de asemenea grecii şi romani.Prin urmare nu trebuie sa ne mire faptul că toate vechiul e scrieri liturgice ( Didahia”, ,,Randuiala Bisericii Egiptene”, ,,Constituțiile Apostolice, ,,s.a.) vorbesc despre botezul prin afundare în apă,având în vedere că primele biserici erau de fapt case particulare puse la dispoziția comunității pentru săvârșirea cultului.În aceste bazine,ca şi în baptisteriile de mai tarziu,oamenii maturi intrau până la brâu sau până la piept,apoi punandu-le episcopul sau preotul mâna pe cap,se scufundau complet de trei ori.
    Copii şi pruncii erau băgați şi scosi complet din apă la fiecare scufundare,mai ales dacă nu erau baptisterii speciale pentru copii şi maturi,asa cum vedem la Sfânta Sofia Constantinopol.

    Apreciază

  14. Goliat zice:

    ,, Adevarul ”

    La ce te referi.Ce legătură are cu articolul.

    Apreciază

    • raspuns zice:

      La a face publice niste nume și a osandi pe internet. Lucrurile acestea se discuta în particular. Nu ne face deloc cinste împroșcarea din spatele tastelor. E valabil pentru toți, și pentru păcătosul care scrie. Numai sminteala facem. Aceste mentionari de nume pe internet in fata dușmanilori nu ajută pe nimeni cu nimic. Creștinii se cuvine să se cunoască intre ei și fiecare oricum a văzut cu ochii lui smintelile și știe ce are de făcut. Oricum se vorbește mult in culise și un om râvnitor știe de ce sa se ferească. Sfinții nu scrijeleau toate acestea pe garduri in vazul dușmanilor Bisericii și a celor care oricum nu pricep. Un creștin îi știe pe părinți din cercetările personale și ale altora și știe de cine sa se ferească. Toate aceste îndreptățiri și acuzații din spatele tastelor nu ajută, ci smintesc. Arată și Sfântul Teodor Studitul că nu toți pot pricepe anumite probleme de credință, cu atât nu le e de folos aranjarea de fapte și nume in piata publica. Iar internetul in sine nu are credibilitate când e vorba de lucruri din culise. Nu se folosește nimeni, repet. Fiecare rămâne pe aceeași poziție oricum.
      In rest, foarte bun articolul și mulțumiri părintelui Tihon pentru citate. Consider că subiectul e inca neclar și e bine să se discute. Dar partea cu numele și nemulțumirile din auzite, fie și adevărate, nu ajută pe nimeni, nu schimbă pe nimeni. Dacă ar ajuta sau ar schimba s-ar vedea roadele, dar nu se vad. Arată și Sfântul Teodor că nu toți pot pricepe toate. În rest, felicitări tuturor pentru râvna de a vedea ce au spus Sfintii despre botez.

      Apreciază

      • Horga zice:

        Pentru ,,Raspuns”

        Ce nu se poate înțelege despre botezul facut prin turnare sau stropire.Dacă nu poti pricepe cum se face botezul corect atunci,taci si ascultă.

        Apreciază

      • arie, nestorie nu au fost combatuti public?

        Apreciază

      • Si inca o sa vezi si pe ce garduri au sa apara numele acestor inselati care scot tot felul de invataturi noi

        Apreciază

      • tihon zice:

        Catre cel cu numele ,,raspuns”

        Sfântul Paisie de la mănăstirea Neamț boteza pe toți cei din obștea lui care veneau din Ardeal si erau botezați prin stropire,bazandu-se pe hotărârea Sinodului din 1756 de la Constantinopol.
        Oricine ai fi,subiectul nu este neclar ci clar 100%,iar dacă nu pricepi canonul 50 apostolesc, sf paisie velicicovschi te combate cu sinodul de la 1756.
        Nu se poate discuta, ,tainele bisericii ” de catre orice persoană ce sa hotărât în sinoade pentru toate timpurile.Este clar pentru toți,nu ai botez prin afundare nu ai nimic si am argumentat mai sus.
        Arie,Nestorie,Daniel,Teofan,Bartolomeu etc sunt afișați pe toate gardurile.
        Se vede ca nu poti pricepe ca botezul prin stropire nu este botez. Sf Teodor Studitul se refera la cei ca tine.

        Apreciază

      • pătați zice:

        De ce ignorați ce spune Sfântul Teodor Studitul in scrisoarea către călugărul Metodiu?

        Era vorba de probleme asemanatoare cu care ne confruntăm și noi: hirotonii, botezuri, înmormântari, întinați cu erezia și epitimii. Și Sfântul Teodor Studitul a spus că cele legate de persoane cu asemenea greseli trebuie discutate în particular, cu creștinii responsabili, spune clar că nu vor fi spuse celor mulți.

        Apreciază

      • Unde spune? cartea, pagina. Deci recunosti ca majoritatea parintilor asa zisi marturisitori sunt inselati/? Dar de ce nu intrebi asa: ati incercat sa discutati in particular cu acesti duhovnici? Poate gasesti ceva la Sfintii Parinti despre spovedanie/. Au voie duhovnicii sa refuze pe cineva la spovedanie?

        Apreciază

      • pătați zice:

        Arhidiacon prof. dr. IOAN N. FLOCA

        CANOANELE BISERICII
        ORTODOXE
        NOTE ȘI COMENTARII, 1992

        pag.464-468
        SCRISOAREA LUI TEODOR STUDITUL CĂTRE CĂLUGĂRUL METODOIU

        Pe cînd venerabilitatea ta, are dorința să vadă pe smerenia noastră, tot atît să crezi că este și dorința noastră după o întrevedere față în față. Dar după ce este scris că „Nu de la cel ce voiește, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu care miluiește“ (Rom: 9, 16), într-însul să se pună dorința și Lui să i se lase grija, și dânsul când va vrea, va împlini dorința celor ce se tem de dînsul (Ps. 144, 19).

        Dar acum trebuie a se răspunde cele cuvenite la întrebările care s-au pus de frații noștrii duhovnicești, Ilarie și Eustatie, prin mijlocirea cucerniciei tale. Și pentru ca să nu fie mai ușor înțeles cele ce se vor spune întîi se va pune fiecare întrebare și apoi pe rînd va urma răspunsul.

        Întrebarea 1. Cuvine-se a primii pe presbiterii hirotoniți în Roma, Neapoli, și Logobardia, fără să fi fost anunțați și demiși, și a fi în comuniune și a mînca și a cînta cu dînșii?
        Răspuns. Pe vremea eresului, din cauza nevoilor constrîngătoare, nu se pot îndeplini neîncetat numai decît cele stabilite în timp de pace; dupa cum se vede că a făcut atât prea fericitul Atanasiu, cît și prea sfințitul Eusebiu, care ambii au hirotonit și străini. Și se vede că același lucru se întîmplă și acum pe vremea eresului de față; așadar cei despre care s-a vădit că au fost hirotoniți în chipul acesta, dar nu au fost osîndiți în public, să nu se respingă, ci să se primească dupa patru prezentări. (kata tas tessaras protasis).

        Întrebarea 2. Cuvine-se a se primi prezbiterii, care au fost hirotoniți în străinătate în Sicilia?
        Răspuns. Întrebarea aceasta este asemenea celei premergătoare, deosebindu-se numai în privința localității; firește deci că i se cuvine și răspuns la fel.

        Întrebarea 3. Cuvine-se a intra pentru rugăciune și cîntare în bisericile pîngărite și deținute de preoții, care au fost părtași eresului?
        Răspuns. Nicidecum nu se cuvine a intra în astfel de biserici, din motivele menționate; căci scris este: „Iată casa voastră rămâne pustie“(Mat. 23, 38); fiindcă îndată ce s-a introdus eresul, a dispărut superiorul celor de acolo, Îngerul, dupa cuvintele marelui Vasile (Scrisoarea 191) și acea biserica s-a prefăcut casă comună; și regele David zice: „Nu voi intra în biserica celor răi“ (Ps. 25, 5), și apostolul întreabă: „ Ce unire are Biserica lui Dumnezeu cu idolii (II Cor. 6, 16)”.

        Întrebarea 4. Cuvine-se a cînta și a se ruga în biserici pîngărite de aceeași preoți, dar care nu le-au deținut?
        Răspuns. Negreșit ca se poate intra în astfel de biserici, spre a cînta și a se ruga, dacă nu se mai pîngăresc de acei eretici, ci se dețin de ortodocși pînă acum. Și în privința aceasta s-a hotărît ca un episcop sau presbiter, care sînt de credința cea mîntuitoare să facă deschidera bisericii prin rugaciunea cuvenită; astfel că, dacă s-a facut aceasta nimic nu se mai opune ca într-însa să se săvârșească chiar liturghie; drept pildă servească împrejurarea căci Sfântul Atanasie, fiind rugat de către împăratul Constantin ca să acorde o singură favoare, de a da arienilor în Alexandria o biserică, în care să se adune pentru rugăciune, s-a învoit, numai dacă și lui i se va da în Constantinopol, aceeași favoare, ca ortodocșii să se adune la rugaciune într-o biserică deținută mai înainte de arieni.

        Întrebarea 5. Cuvine-se a intra și a se ruga și a se închina, în cimitirele, care au fost deținute de preoți pătați, unde odihnesc trupurile sfinților?
        Răspuns. Precum s-a spus mai înainte, canonul îngăduie intrarea în cimitirele lor, căci scris este: „ Pentru ce să se osîndească libertatea mea de către altă conștiință? (1 Cor 10, 29)“, afară de cazul cînd din constrîngere se intră, dar numai pentru cinstirea rămășițelor sfinților.

        Întrebarea 6. În ce chip trebuie să se primească aceia care, au primit schima monahală de la preoți pătați?
        Răspuns. Se vor primi dacă mărturisesc că au păcătuit, și au fost supuși epitimiilor un timp anumit, totuși numai dacă se primesc în acest fel de către un preot, care este de credința cea mîntuitoare.

        Întrebarea 7. Cum se cuvine a se primi monahii și clericii, care s-au iscalit în eres, fără epitimie, sau cu epitimie, dacă declară că nu vor mai îndeplini lucrări în preoție? și dacă putem da epitimie unora ca aceștia?
        Răspuns. Firește că, dîndu-li-se epitimiile cuvenite; căci astfel arătînd rodurile pocăinței, să poată fi vrednici de a se împreuna cu trupul ortodox; și nu se poate denega să dați epitimie acestora; căci scris este: „Purtați sarcinile unii altora“ (Gal. 6, 2)

        Întrebare 8. Cuvine-se a se primi la masa comună și la cîntare, monahii, care comunică fără deosebire cu oricine și se roagă și mănâncă împreună cu aceștia?
        Răspuns. Deoarece Apostolul zice: „Feriți-vă de oricare frate, care viețuiește necumpătat, iar nu potrivit predaniei primite de la noi“ (II Tes 3, 6); astfel cum nu judecați înșivă ceea ce este bine? Deci dacă se vor despărți de obiceiul pacătos, primind și epitimia cuvenită, se vor primi. Dar trebuie să se bage de seamă că cine sînt aceia „oricare“, despre care vorbiți, ori de sînt eretici, sau osîndiți lămurit dupa viața lor? Despre aceștia zice Apostolul: „Dacă vreunul, numindu-se frate, desfrînat, sau lacom, sau idolatru, și așa mai departe, cu unul ca acesta nici să nu mâncați împreună“ (1 Cor. 5, 11).

        Întrebarea 9. Ori de se cuvine a primi la masă împreună și la cântare fără pecetluire, pe presbiterii, care au mâncat cu ereticii o dată sau de două ori, dar nu au stat în comuniune cu dânșii, nici n-au iscălit eresul?
        Răspuns. În privința acestora să se bage de seamă, dacă preoții au mâncat cu preoții sau cu laicii eretici recunoscîndu-se ori de au mîncat cu cei cu cuget drept, dar n-au stat în comuniune cu ereticii dar mai mare este pedeapsa în privința preoților. Însă fiecare trebuie să se primească cu epitimie potrivită. Și se cuvine ai primi în comuniune atât la rugaciuni, cât și la pecetluire.

        Întrebarea 10. Ori de se cuvine ca acei laici, care au iscălit pentru eres și au stat în comuniune cu eretici, să mănînce împreuna cu laicii ortodocși?
        Răspuns. Indiferența este cauza relelor; căci proorocul zice: „N-a făcut deosebire între cel curat și cel pîngărit“ (Iez. 22, 26). Deci se cuvine ca ortodocșii, dacă sunt zeloși, să nu admită pe unii ca aceștia la masa comună, dacă mai înainte au îndeplinit epitimia pentru iscalirea păcătoasă, și dacă nu s-au îndepărtat de comuniunea eretică. Dar, deoarece unii, din nevoie fugind de primejdii, s-au pîngărit cu comuniunea eretică, se vor primi la masă comună după ce-și vor mărturisi nechibzuința și se vor pocăi; și aceasta să nu se facă fără discernămînt; ci potrivit împrejurărilor acelui caz, și să produca folos amîndurora din aceasta, iar nu pagubă sufletească.

        Întrebarea 11. Cuvine-se ca cei ce doresc să se boteze, mai ales dacă-i amenință moartea, să se boteze de către preoți pătați sau necunoscuți, dacă nu se găsește vreun presbiter ortodox, sau neprihănit?
        Răspuns. Aici în privința acestora, s-a pronunțat de către ierarhii mărturisitori și superiori, norma aceasta, se permite ca presbiterii menționați, care sînt opriți de la liturghisire din cauza comunicării cu eretici, dacă nu se găsește preot ortodox, atît să boteze, cît și să dea Sfintele Taine, sfințite mai înainte de către un preot necopleșit de erezie și să dea schima momahală, și să săvîrșească rugăciunea la înmormântare, și să rostească Evanghelia la Utrenie, și să binecuvînteze apa la Teofanie, dar precum s-a spus, numai în caz de primejdie, pentru ca poporul să nu rămînă cu totul făra de ascultarea Evangheliei, și neluminați, prin botez. Și de sînteți și voi de acord, aceeași normă să fie în vigoare și acolo.

        Întrebarea 12. Se poate da epitimie celor care s-au dezbinat, și prin pocăință au revenit? sau a se primi aceștia?
        Răspuns. Mai înainte s-a lămurit deja, că trebuie sa li se dea epitimie; și este superfluu a repeta aceeași chestiune.

        Întrebarea 13. Dacă un episcop căzînd în vreo infracțiune a fost caterisit, de către sinod, apoi totuși ar sfinți vreun presbiter, intrînd în mînăstire, primește epitimie pentru un timp anumit de la părintele său, și după aceea săvîrșește lucrările din preoție, rugăm să se lămurească, ori de se cuvine a primi pe acest presbiter, dacă este nepătat?
        Răspuns. Deoarece incorectitudinea este clara, nici nu trebuie să ne întrebați despre infracțiunea aceasta; căci Domnul a zis: „Pomul rău nu poate produce fructe bune“ (Lc. 6, 43); nu numai că cel de la superiorul său propriu, dar nici chiar cel ce de la vreun sfînt, de ar fi primit epitimie, nu se admite să liturghisească; căci nici acela nu este preot, nici cel ce l-a dezlegat nu este sfînt, căci în felul acesta s-ar răsturna și desființa toate prescripțiunile canonice.

        Întrebarea 14. În privința presbiterilor, care au fost hirotoniți de ortodocși, dar care nici n-au iscălit, nici n-au intrat în comuniune, ci numai au mâncat împreună cu mitropolitul Constantin, cum să se procedeze?
        Răspuns. În privința acestei chestiuni, s-a răspuns mai înainte. Prin urmare, ori de a fost o masă comună cu Constantin, ori cu oricare dintre ortodocși, cel ce a mâncat împreună cu aceștia, se va absolvi de infracțiune numai prin pocăință cuvenită, nu numai pentru ca să poată mânca laolaltă cu cei ce s-au păstrat curați, ci și pentru ca să poată participa la preoția de care s-a învrednicit. Iar măsura epitimiei nu se poate hotărî precis mai înainte, atît din cauza însușirilor persoanei, cît și împrejurărilor, este suficient însă a se da epitimie de două ori sau de trei ori 40 de zile.

        Întrebarea 15. Cum să se procedeze în privința presbiterilor care au fost hirotoniți deasemenea de către ortodocși, dar care din neștiință au mîncat împreună cu presbiterii, care au mîncat împreună cu același mitropolit?
        Răspuns. Este scris: „Tot cel ce va păcătui din neștiință, se va curăți“(3 Moise 4, 2); astfel că aceștia vor fi liberi de orice epitimie.

        Întrebare 16. Oare presbiterii ortodocși, anume Ilariu și călugărul Eustatiu, au dreptul de a da epitimii?
        Răspuns. Încă mai înainte s-a spus că trebuie să se dea epitimii. Dar, deoarece s-a pus întrebarea ori de se cuvine să se dea epitimie, cel ce nu are preoția, în lipsă de presbiter, se poate afirma că nu se cuvine ca și călugărul simplu să dea epitimie.

        Întrebarea 17. Cum să se procedeze în privința monahului, care din neștiință a primit schima sfîntă de la un presbiter hirotonit de către un episcop caterisit?
        Răspuns. În alt capitol s-a spus că orice s-a pângărit din neștiință se curățește; și nu se permite a se feri de a mânca împreună cu unul ca acesta; și tot așa cu alții, care întrețin înțelegerea și prietenia.
        Acestea ti le-am desfășurat după putință, ca unuia ce ești în armonie și împreună lucrător cu noi, iar tu transmite-le cu prudență fraților care vor întreba. „Credința nu este a tuturor“ (II Tes. 3, 2), și nici acestea nu se vor expune multora, nu numai din cauza nepriceperii călcătorilor de lege, cît și din cauza ispitirii celor care dețin putere. Iar pentru multele și frumosele daruri timise de cei prea cucernici, să primească de la Dumnezeu răsplata meritată, și aici de la noi aceste două coșuri întru amintirea prieteniei. Rămâneți cu bine întru Domnul, prea cinstiților, rugându-vă pentru noi păcătoșii, spre a ne învrednicii de cele mai bune și care aduc mântuirea.
        Scrisoarea cuprinde 17 întrebări puse se călugărul Metodiu, la care răspunde Teodor Studitul, privind: primirea în comunitatea preoțească a celor hirotoniți în străinătate (1— 2); comuniunea cu clericii care au aderat la erezie (3—5); primirea monahilor consacrați de preoți pătați (6); reprimirea monahilor și preoților care au aderat în scris la erezie (7); primirea la mesele comune a monahilor care au părăsit viața monastică (8); a presbiterilor care au mîncat împreună cu ereticii (9), și a laicilor care au aderat în scris la erezie (10); dacă se permite a administra botezul de necesitate, de un preot pătat în lipsa unui ortodox (11); sancționarea schismaticului care a revenit la biserica (12); valabilitatea hirotoniei săvârșite de eretici (13); sancționarea celor care au stat în mod voit la masă cu ereticii (14); și situația celor ce neștiind au luat masa împreună cu ereticii (15); oprirea călugărului simplu să dea epitimii (16); valabilitatea instituirii în monahism de către un preot caterisit (17). După ce Nichifor la aceste probleme sfătuiește pe Metodiu să transmită cu prudență aceste rînduieli numai fraților care vor întreba și „sînt în armonie și împreună lucrători cu noi“. Acestea nu se vor expune multora (adică public), atît din cauza „nepriceperii călcătorilor de lege“, cît și din cauza „ispitirii celor care dețin puterea“. Scrisoarea se încheie cu transmiterea salutărilor de reverență epistolare.

        Apreciat de 1 persoană

      • ( !!! ) zice:

        Răspuns.

        Au persoanele menționate botez pri afundare sau li sa turnat sau au fost stropiti.

        Apreciază

  15. tihon zice:

    În cartea I.N. Cabasila ,, Viața în Hristos ” insistă asupra rolului Sfintelor Taine în viața duhovnicească:,,Datorită Sfintelor Taine ne naste şi noi la viața duhovnicească,cu ajutorul lor creștem în ea şi ajungem să ne unim în chip minunat cu Însusi Mântuitorul nostru”(op.cit.,p.29).Iar pentru a ne uni cu Hristos,trebuie să trecem prin toate stările prin care a trecut şi El.,,Căci, intr-adevar,noi de aceea ne si botezam,ca să ne ingropam şi să inviem împreună cu El,de aceea ne ungem cu sfântul Mir,ca să ajungem părtași cu El prin ungerea cea împărătească a dumnezeirii si în sfârsit,de aceea mâncăm hrana cea preasfanta a Impartașaniei si ne adapam din dumnezeiescul poti,ca sa ce cuminicam cu Însusi trupul şi sângele pe care Hristos le-a luat asupra-Si.Asadar că,la drept vorbind,noi ne facem una cu Cel ce S-a întrupat şi S-a indumnezeit,cu Cel ce a murit şi a înviat pentru noi.”(p.48).

    Observăm ca Botezul, mirungerea si Impartașania se prezintă intr-o triadă nelipsită la sfântul Cabasila,caci ,,Botezul(afundarea) este cel care ne dă însăsi ființa şi trăirea noastra în Hristos,caci până nu primesc această Taină,oamenii sunt morții şi plini de stricaciune şi aiba prin ea păsesc la viața.
    Ungerea cu sfântul Mir desavarseste pe noul nascut la viața Duhului,intarindu-i puterile de care are nevoie aici pe pământ.
    Iar dumnezeiasca Împărtășanie susține această viață,pastrand-o intr-o stare înfloritoare.”(p.30).Şi toate aceste Taine se oglindesc în viața Mântuitorului,după sf Nicolae Cabasila.Astfel, ,,pentru aceea Domnul a binevoit să primească botezul de la Ioan,vrând prin acesta să arate ca intr-o oglinda măreția Botezului pe care El îl va întemeia. „(p.32)Deschiderea cerurilor la Botezul Domnului arată că ,,taina Botezului este aceea prin care ne invrednicim să vedem desfatarile cerești.”(p.32 ).

    Apreciat de 1 persoană

  16. Dalila zice:

    Am putea zice şi noi cum zicea patriarhul Iacob că Sfintele Taine sunt «casa şi poarta Cerului» 51, prin care nu coboară numai îngerii — oare de fapt slujesc împreună cu noi la orice lucrare pe care o să- vârşim —, ci pentru fiecare din cei botezaţi coboară şi Dom- nul îngerilor52. Pentru aceea, când Domnul a binevoit să primească botezul de la Ioan — vrând prin aceasta să arate, ca într-o oglindă, măreţia Botezului pe care îl va înte- meia Μ —, atunci a poruncit de s-au deschis cerurile spre a
    ne face să înţelegem că taina Botezului este aceea prin care ne învrednicim să vedem desfătările cereşti. Aşijderea, şi când zice că nimeni nu poate intra în viaţa de veci dacă n-a primit Botezul, şi atunci baia Botezului e închipuită ca o trecere şi ca o poartă. De aceea când striga proorocul Da- vid : «Deschideţi-mi mie porţile dreptăţii» cred că tocmai aceste porţi dorea să le vadă deschizându-se. Aceasta este ceea ce mulţi prooroci şi împăraţi au dorit să vadă55, dar
    care s-a putut împlini numai cu venirea pe pământ a însuşi deschizătorului porţilor acestora. Iată pentru ce, dacă i-ar fi fost dat lui David să intre pe uşa aceasta duhovnicească, n-ar fi ştiut cum să mulţumească lui Dumnezeu că a stricat pe- retele despărţiturii, ci ar fi exclamat: «Deschideţi-mi porţile dreptăţii şi intrând în ele voi lăuda pe Domnul», deoarece, odată trecut pe această poartă, i-ar fi fost dat în măsură şi mai mare să cunoască marea bunătate a lui Dumnezeu şi ne^ grăita Lui iubire de oameni.
    într-adevăr, este oare vreo mărturie mai puternică a bunătăţii lui Dumnezeu şi a iubirii Lui de oameni56 decât
    curăţirea sufletului nostru de întinăciunea păcatului prin spălarea cu apă, decât dobândirea împărăţiei cereşti prin Ungerea cu Sf. Mir sau, în sfârşit, decât ospătarea împreună cu Cel ce şi-a dat trupul şi sângele pentru noi ? Prin Sfin- tele Taine oamenii ajung dumnezei şi fii ai lui Dumne- zeu 57, iar firea noastră omenească, care altfel e praf şi ce-
    nuşă, se învredniceşte de cinstea care numai Domnului I se cuvine, se ridică la atâta mărire, încât ajunge părtaşă la în- săşi cinstea şi firea dumnezeiască. Cu ce s-ar mai putea ase- măna această minune ?

    51. Facere 28, 18.
    52. «Încă de la Botez fiecare creştin primim şi un înger», Origen, în Mathaeus 1G, 27, Migne P.G. 13, 1-165.
    53. Cu alte cuvinte, termenul προχαράττων ne dă să înţelegem, crede Cabasila, că botezul lui Hristos a prefigurat şi Botezul creşti nilor. Sf. Chirii al Ierus., Cateheza III mistagogică, trad. rom., p. 556.
    54. Psalm 117, 19.
    55. Matei 13, 17.
    56. Tit 3, 4.
    57. Sf. Vasile, De Spiritu Sancto 9, Migne P.G. 32, 109: «pţrin Duhul Sfânt putem ajunge dumnezei» (θεό·ν γενέσθαι ).

    Apreciază

  17. Odată prea cuviosul porunci să fie alungat îndată unul dintre fraţi care a bîrfit către el pe aproapele său, n zice:

    Cuvioșii călugări alungau din mănăstire și de la spovedanie pe cei bârfitori, impotrivitori și obraznici, pe cei care osândeau pe aproapele și ale lor păcate nu le vedeau

    Și acestea sunt cuvintele Sfinților Părinți!

    Filocalia 9, Scara dumnezeiescului urcuș, Editura Institutului Biblic, 1990, pagina 86:

    Sfântul Ioan Scărarul pomenește mulți sfinți cuvioși care s-au nevoit în viața călugărească, de multe ori numele lor rămâneau necuniscute:

    „Odată prea cuviosul porunci să fie alungat îndată unul dintre fraţi care a bîrfit către el pe aproapele său, neîngăduind să se afle în mănăstire diavol văzut și nevăzut.”

    Apreciat de 1 persoană

  18. Fugi cât poţi... de tovărăşia persoanelor care sunt piatră de scandal zice:

    Sfântul Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Cap XIX, Editura Egumenita, pag. 57

    „Fugi, fugi cât poţi!…

    – Întâi de tovărăşia persoanelor care sunt piatră de scandal, dacă într-adevăr nu vrei să fii prins de păcat şi să mori.”

    Apreciază

  19. un fir zice:

    În legătură cu botezurile

    Cuviosul Serafim Rose nu a fost botezat prin întreită afundare.

    Dumnezeu uneori trimite harul. Călugăria nu e ceva clericalist, este o făgăduința între om și Dumnezeu. Pe cuvioasa Maria Egipteanca cine a calugarit-o? Și totuși este o sfânta cuvioasă.

    Există și cazuri când harul a lucrat prin cei nehirotoniti. Au slujit Botezul și chiar au sfințit Darurile pentru Sfânta Împărtășanie. Niste copii sau frați începători. Iată două exemple:

    Pag. 29
    CAPITOLUL 25 DESPRE FRATELE DIN MÂNĂSTIREA HOZEVA
    Avva Grigore, care a fost soldat înainte de-a se călugări, ne povestea: În chilia Hozeva era un frate care învăța slujba sfintei Proscomidii. Într-o zi a fost trimis să aducă prescuri. În drum spre mânăstire a rostit slujba sfintei Proscomidii după toată rânduiala. Diaconii au luat prescurile și le-au pus pe disc în sfântul altar spre a le proscomedi avva Ioan, supranumit Hozevitul, pe atunci preot, care mai târziu a ajuns episcop al Cezareii Palestinei. Pe când slujea însă, n-a văzut ca de obicei pogorârea Duhului Sfânt, s-a dus în diaconion aruncându-se cu plânsete cu fața la pământ. Și i s-a arătat îngerul Domnului spunându-i că fratele, pe când aducea prescurile, a rostit pe drum sfânta Slujbă și au fost sfințite, așa că ele sunt desăvârșite. Și de atunci a dat poruncă bătrânul ca nimeni, dacă nu-i hirotonit să nu mai învețe pe de rost slujba sfintei Proscomidii și nici să n-o rostească la întâmplare, în orice vreme, în afara de altar.

    http://www.invataturiortodoxe.ro/vietile-sfintilor/proloagele.html

    Limonariul sau Livada Duhovnicească, edit. REÎNTREGIREA, Ioan Moshu, Alba Iulia 2014

    pag.234-235
    CAPITOLUL 197

    POVESTEA LUI RUFIN DESPRE SFÂNTUL ATANASIE ȘI ALȚI COPII

    Rufin, autorul Istoriei Bisericești, ne descrie o întâmplare asemănătoare, petrecută în timpurile de mai de mult, tot prin joc de copii. Rufin, povestind copilăria marelui Atanasie, spune despre Sfântul Atanasie, marele luptător și predicator al adevărului, patriarhul marelui oraș al Alexandriei, păstorul veghetor al tuturor, potrivit voinței lui Dumnezeu, că ridicarea lui la episcopat s-a făcut de la Dumnezeu prin preștiință dumnezeiască. Să înfățișăm și noi cititorului, așa cum le-am primit, repetând o parte din viața bărbatului din vechime, istorisind felul în care și-a petrecut copilăria și ce fel de educație a avut.

    Cel întru sfinți, Alexandru, care a ajuns papă al Alexandriei după Ahila, potrivit prezicerii Sfântului Petru, arhiepiscopul și mucenicul, care a osândit pe necredinciosul Arie, se uita într-o zi pe fereastră și privind spre mare, vede pe țărm pe niște copii jucându-se; și după cum este ociceiul copiilor, imitau pe episcop și toate cele care se întâmplă de obicei în biserică. Uitându-se cu atenție mult timp la ei, a văzut că săvârșesc unele taine mari. Tulburat, deci, a chemat îndată pe clerici și le-a arătat ceea ce făceau copiii; apoi a poruncit să se ducă să strângă pe toții copiii și să-i aducă la el. Când au fost aduși i-a întrebat care a fost jocul pe care-l jucau. La început s-au înspăimântat căci erau copii, dar pe urmă i-au povestit tot jocul lor: au botezat pe niște catehumeni prin Atanasie pe care copiii și l-au făcut loruși episcop. Alexandru a întrebat pe copii cu grijă pe cine au botezat. Astfel a aflat și a găsit că s-a îndeplinit toată rânduiala religiei noastre și a comunicat asta clericilor lui, orânduind ca cei care au fost învredniciți de Sfântul Botez nu mai au nevoie să fie botezați a doua oară. Alexandru a chemat pe parinții lui Atanasie și ai celorlați copii care în jocul lor făcuseră pe preoții sau pe diaconii și i-a dat bisericii prin mărturia lui Dumnezeu ca să fie crescuți de ea.
    https://ayeaye20.wordpress.com/2019/02/20/jocul-lor-au-botezat-pe-niste-catehumeni-invredniciti-de-sfantul-botez-nu-mai-au-nevoie-sa-fie-botezati-a-doua-oara/

    Cuviosul Serafim Rose e un sfânt de mare finețe. Ne-a arătat cum să trăim în vremurile din urmă. Ne-a dus la izvoarele Sfinților mari precum Sf. Ignatie Briancianinov, Sf. Teofan Zăvorâtul, Sf. Paisie Velicicovschi.
    Ar însemna că acest mare cuvios a tras oamenii spre iad prin faptul că era preot fara botez canonic, dar cele două pilde ne demonstrează că harul poate veni și la rugăciunile mirenilor cu inima curată in cazuri rare exceptionale, de aceea mirenii in mod normal nu au voie să citească ce citește preotul.

    La fel și cu părinții puși în discuție, nu știm cum îi primește Dumnezeu. Poate Dumnezeu îi va ierta ca și pe Cuviosul Serafim Rose. Mai ales că acum își fac cele trei afundări.Iar posibilitatea ca toate Tainele lor sa fie valide e foarte mare. Eu refuz sa cred că Cuviosul Serafim Rose a dus oamenii în iad. E o problema a vremurilor noastre, de competența unui Sinod. Dumnezeu ne va lumina dacă îl rugăm cu stăruință. Mântuire tuturor!

    Apreciat de 1 persoană

    • Foarfec care taie firul zice:

      Un fir….
      Daca asa a fost botezat cuviosul serafim rose atunci canonul 50 nu mai are importanta la fel nici sinodul din 1756 la fel si ce invata sf paisie velicicovschi

      Apreciază

  20. Foarfec care taie firul zice:

    Un fir…
    Din comentariile de mai sus dumneavoastra vreti sa combateti sinodul din 1756,sf nicolaie cabasila etc notă de mai sus ,,Observăm ca Botezul, mirungerea si Impartașania se prezintă intr-o triadă nelipsită la sfântul Cabasila,caci ,,Botezul(afundarea) este cel care ne dă însăsi ființa şi trăirea noastra în Hristos,caci până nu primesc această Taină,oamenii sunt morții şi plini de stricaciune şi aiba prin ea păsesc la viața.”

    Apreciază

Lasă un răspuns la Pr Tihon Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s