Gheron Sava Lavriotul – răspunsuri la întrebări și îndemn la mărturisirea credinței – Sinaxa de la Satu Mare, 19 mai 2018

Pe vremea Sfântului Maxim Mărturisitorul nu mai exista niciun episcop ortodox, ceea ce înseamnă că Sfintele Taine nu se mai săvârșeau niciunde. Cine reprezenta Biserica?

Gheron Sava: Această întrebare sau prilejul oferit de ea ne arată că nu există Taine invalide dacă nu a avut loc o caterisire prin Sinod. Sfântul Maxim Mărturisitorul a dus lupte pentru a avea loc un Sinod ortodox, ca să înțeleagă episcopii erezia care exista și să plece ereticii din Biserică și ortodoxia să strălucească din nou. Și acest lucru s-a și întâmplat. Nu au avut loc hirotonii sau rehirotonii ca să facă alți episcopi și alți preoți și desigur, mulți episcopi care au luat parte la Sinoade erau eretici în vremea aceea. Însă, și-au înțeles greșeala și au revenit la ortodoxie. Deci, ei, din moment ce au căzut în erezie și apoi și-au revenit, au fost caterisiți în mod automat și apoi și-au revenit tot în acest mod?

Încă un lucru pe care l-am spus de la început: Există aici cu noi preoți care au întrerupt pomenirea după o anumită perioadă după Sinodul din Creta. Aceștia și-au pierdut preoția pentru că a existat această perioadă între Sinod și întreruperea pomenirii?

 

Hotărârile Sinoadelor nu sunt ale oamenilor, ci ale Duhului Sfânt. Considerând că nu mai este nevoie de un Sinod ortodox, oare nu se hulește împotriva Duhului Sfânt? Este vorba despre cei care spun că nu va mai fi cu siguranță un Sinod ortodox.

Gheron Sava: Considerând că nu mai este nevoie de un Sinod ortodox, se hulește cu siguranță Duhul Sfânt. Așa cum a fost hulit Duhul Sfânt la Sinodul din Creta. Acolo, în Creta, ei ce au hotărât, în esență? Au anulat sistemul sinodal al Bisericii. Atunci au hotărât 10 patriarhi, iar acum vin 1, 2, 5, 10 monahi și preoți și spun că aceștia nu au har. Așa cum acolo au hotărât 10 patriarhi, așa acum hotărăsc 10 preoți.

Singurul lucru pe care noi trebuie să-l facem și nimic mai mult, este întreruperea comuniunii cu ereticii. Dacă toți vor întrerupe pomenirea veți vedea că toți vor reveni la ortodoxie. Vă puteți închipui cum ar fi fost ca toți să întrerupă pomenirea: toți preoții și mirenii? Pentru că episcopii nu se tem de Dumnezeu, dar se tem de popor, dacă poporul ar fi întrerupt pomenirea lor, s-ar fi întors și ei la ortodoxie.

 

Cei ce au fost la Roman, i-au numit eretici pe cei ce sunt în erezia ecumenistă sau Sfinții Părinți și Sinoadele au hotărât acest lucru?

Gheron Sava: Nu spunem nimic de la noi. Tot ceea ce spunem este stabilit de către Sfinții Părinți.

 

Referitor la un proiect de rezoluție ce a avut loc la Orășeni – sunt unii care spun că nu sunt nici cu o tabără, nici cu alta, ci sunt cu Sfinții Părinți. Întrebarea este: Poate exista adevărul la cei care sunt oarecum neutri, spunând că ei sunt cu Sfinții Părinți, dar fără să arate cu care învățături concrete ale Sfinților Părinți sunt ei?

Gheron Sava: Desigur, nu se poate ca să fie cineva neutru și să spună ceva, așa, doar la modul general, că este cu Sfinții Părinți. La sinaxa de la Roman, am vorbit în general despre episcopi și despre preoți. Și am spus că nici episcopii, nici preoții nu mai pot să facă iconomie referitor la această problemă. Ne-am referit cu numele la doi episcopi din Grecia, care sunt considerați tradiționaliști, anti-ecumeniști: mitropolitul Serafim de Pireu și mitropolitul Ierotei de Nafpaktos. Când a venit mitropolitul Ierotei în România, în 2017, a spus poporului român să-i urmeze pe episcopii români pentru că aceștia sunt ortodocși. Mitropolitul Ierotei a semnat documentul – a circulat o broșură, „Către popor” se numește. A semnat această broșură a Sinodului, în care tot Sinodul Greciei este de acord cu Sinodul din Creta, așa cum a semnat-o și mitropolitul Serafim de Pireu. Și unii susțin că, de vreme ce acești episcopi susțin despre ei înșiși că sunt anti-ecumeniști, ei ar fi de fapt cu adevărat ortodocși.

Însă, despre acești episcopi și preoți care spun că sunt în cuget ortodocși, noi am spus că sunt de fapt ecumeniști. Au trecut aproape doi ani de la Sinodul din Creta. Trebuie ca fiecare din noi să luăm atitudine, deja este târziu. Adevărul este că toți cei care pomenesc episcopi eretici, sunt și ei căzuți în erezie.

 

Părintele Antim a dat un comunicat către ucenici, în care zicea că nu mai este duhovnicul părintelui Ioan și al lui Mihai-Silviu. Considerați că părintele Antim și ucenicii lui ar trebui să se dezică și de proiectul de rezoluție al lui Mihai-Silviu Chirilă, de semnatari și de învățătura greșită a părtășiei la erezie și de cei implicați în cadrul ei, pe care în mod indirect o acceptă (o acceptă în sensul că nu se dezice) ?  

Gheron Sava: Pentru faptul că părintele Antim a dat acest răspuns că nu se mai spovedesc la el părintele Ioan și fratele Mihai-Silviu, se subînțelege că nu este de acord cu învățătura pe care o urmează aceștia. Însă, părintele Antim nu vrea război, nu vrea probleme și de aceea merge mai încet, mai moale. Însă asta înseamnă de fapt: faptul că nu îi mai primește și nu îi mai spovedește, înseamnă că nu e de acord cu ceea ce ei spun.

Noi l-am așteptat astăzi și pe Mihai-Silviu Chirilă să vină aici să vorbim, așa cum am vorbit și cu părintele Ioan Miron. Noi vrem cu toți să vorbim, nu numai cu unul sau cu altul, inclusiv cu PS Longhin. Vrem să vorbim deschis lumii, ca să vadă lumea care este adevărul. Noi nu spunem nimic de la noi, îi urmăm pe Sfinții Părinți și ce spunem, spunem doar din scrierile lor. Cu ajutorul lui Dumnezeu, scopul nostru este să continuăm pe drumul acesta.

 

Părintele Andrei: Am fost acuzați că la Roman noi am făcut tot poporul român eretic și îl rugăm pe Gheron Sava să dea dezmințire în acest sens, pentru că mulți dintre mireni s-au smintit și fac tot felul de comentarii.

Gheron Sava: Noi, la Roman, am vorbit în principal despre episcopi și preoți și am spus că episcopii și preoții ecumeniști îi conduc pe credincioși în erezie. Există mulți mireni care nu știu încă ce s-a întâmplat. Nu putem să-i acuzăm pe cei care nu știu încă ce s-a întâmplat că sunt eretici, însă trebuie să-i informăm pentru ca ei să se îndepărteze de erezie. Și aici este iconomia pe care o facem. Pe de altă parte, părintele Efrem ne spune că cei care sunt cei mai duri, mai aspri, ne acuză că băgăm erezia în ortodoxie. Însă, iconomia trebuie să o facem așa cum trebuie. Nu putem să spunem că avem episcopi ortodocși, doar pentru că vorbesc ortodox. Acesta este lucrul pe care ei nu-l acceptă. Însă, când e vorba de mireni care nu știu ce se întâmplă, cu ei trebuie să facem iconomie, să îi informăm, să afle ce se întâmplă. Și atunci trebuie să hotărască și ei ce vor face. Acolo facem iconomie, nu în altă parte. Cred că suntem foarte clari în ceea ce spunem. Și încă un lucru: noi nu forțăm, nu obligăm pe nimeni să facă ceva, noi spunem ce fac Sfinții, ce trebuie să facem noi ca să îi urmăm pe Sfinții Părinți și să Îl mărturisim pe Hristos. Mărturisirea nu este un drum ușor. Majoritatea preoților și monahilor de aici deja au fost prigoniți. Părintele Elefterie a fost caterisit, părintele Ciprian și atâția alții. Noi am fost dați afară din mănăstiri. Monahiile sunt date afară din mănăstiri. Nu este ușor drumul mărturisirii, este unul de răstignire. De aceea ne aflăm aici.

Din păcate a fost dat un anunț la Bănceni, pe care l-au preluat și alții, să nu vină nimeni la această sinaxă. De ce? Spunem ceva eretic? Nu suntem împotriva ecumenismului? Am spus vreodată că nu mai există Taine în Biserică? Am spus ceva eretic? Ceea ce facem noi nu este o voce ortodoxă? Unde greșim noi, în ce punct greșim? Potrivit acestora care ne acuză, noi greșim pentru că vorbim – ei, de fapt, vor să ne astupe gura.

Sfântul Grigorie Palama spune despre diavol, că diavolul intră în Biserică prin erezie și că diavolul iese din Biserică atunci când poporul este informat despre erezie. Acesta este lucrul pe care trebuie să îl facă episcopii și preoții. Unde sunt aceștia? Noi vom continua să facem aceasta, nu este posibil să ne închidă gura, suntem de acord cu dialogul cu oricine vrea, care este însă bine-intenționat și numai cu argumente patristice. Iar dacă noi greșim undeva, punem metanie, cerem iertare. Însă, ați văzut astăzi, că părintele Ioan nu a avut niciun argument și cu toate acestea, a rămas tot la ideile lui. De aceea noi vom continua să vorbim, cu ajutorul lui Dumnezeu, lucru pe care trebuie să-l faceți și voi.

Trebuie să înțelegem un lucru: Mulți zic: când va avea loc un Sinod, dacă va avea loc un Sinod… Au înțeles că trăim anii de pe urmă? Așa cum a început Biserica, tot așa se încheie. Este turma cea mică. Nu ne interesează cantitatea. Bine ar fi fost ca toți creștinii ortodocși să fie cu adevărul. Pe noi nu ne interesează să avem adepți, nici să spunem că noi avem adevărul. Adevărul îl avem, adică îl mărturisim pentru că îl demonstrăm, îl spunem. Iar adevărul este că vrem să rămânem lângă Hristos. Trăim în vremea mărturisirii și peste puțin timp va fi nevoie să mărturisim și cu sângele nostru. Deja ies și sunt impuse încet-încet actele electronice, un subiect despre care aproape nimeni nu vorbește. De aceea trebuie să ne pregătim cu rugăciune, trebuie să ne pregătim cu dragoste și cu post și cu toate virtuțile pe care ni le dă Hristos, dar în principal să ne pregătim prin mărturisirea de credință. Să cerem de la Sfinți și de la Maica Domnului să ne dea putere ca să putem să Îl mărturisim pe Hristos. Acesta este lucrul pe care îl urmărim. Ne bazăm pe Sfinții Părinți, Îl mărturisim pe Hristos și în felul acesta ne putem mântui. Cu ajutorul lui Dumnezeu, noi nu ne vom opri să vorbim, iar alții vor încerca să ne oprească. Lucrurile acestea noi am ținut să le spunem. Vă cerem să ne pomeniți în rugăciunile dumneavoastră și vă transmitem rugăciunile părinților din Sfântul Munte.

 

Acest articol a fost publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

28 de răspunsuri la Gheron Sava Lavriotul – răspunsuri la întrebări și îndemn la mărturisirea credinței – Sinaxa de la Satu Mare, 19 mai 2018

  1. anador zice:

    Oare de ce ”… a fost dat un anunț pe care l-au preluat și alții, să nu vină nimeni la această sinaxă”???
    De ce de fiecare data unii fac presiuni si obstructioneaza orice prezenta a monahului Sava in Romania? Parca ar face parte din acelasi grup care ii obstructionau la inceput conferintele!
    Exista un singur raspuns. Un raspuns de care unii se tem: Adevarul!

    Apreciază

  2. roman zice:

    Ca de obicei Parintele Sava si Pr.Ciprian Staicu,iar de data aceasta si Gheron. Hariton din Athos dau raspunsuri la intrebari si transmit invatatura cea buna,asa cum cu totii ar trebui sa o aplicam.E de remarcat si atitudinea (de altfel nu prima data ) a lui Gheron Sava si Pr. Ciprian care sunt deacord cu a-si cere iertare de fiecare data daca gresesc sau supara pe cineva.Doar in cazul acelor Parinti Grigorie si Macarie,probabil ca nu trebuie si umiliti in public de fiecare data ,poate au inteles mesajul care sigur s-a facut si auzit si de catre ei (e un caz destul de vechi si probabil ca s-au indreptat Sfintiile lor de atunci).Eu astept sa vad si filmarea cu Pr. Spiridon si Pr. Ioan Miron (mai ales pe problema calendarului,probabil ),care ar trebui studiata de catre Parintii Aghioriti,fiindca sunt intre noi multi cu mustrari de constiinta ca serbam in alte perioade ale anului sarbatorile ,fata de Puterile Ceresti.Probabil fiindca Parintii Athoniti ,care ei tin calendarul Patristic ,nu sunt prea interesati de a studia aceasta problema si a face un pas spre indreptarea acestei erori,facuta in trecut tot de vreun ,,sinod mare si supersfant”, al fratiilor de loje.Iar in cazul celor care au dat un comunicat ca sa nu se mearga la discutii directe ,fata in fata la Satu Mare ,cu parintii care au fost acolo,ar trebui evitati pe toate caile si sa se faca doar rugaciune ptr ei ,sa le lumineze Dumnezeu mintea si sufletul.Iertati-ma!

    Apreciază

  3. Cristian D. zice:

    „În privinţa celor ce s-au numit pe sine cândva catari (curaţi, novationisti), iar acum (se reîntorc) vin la sobornicirea şi apostoleasca Biserică, i s-a părut sfântului şi marelui sinod ca punându-se mâinile asupra lor, să rămână astfel în cler. Dar înainte de toate se cuvine ca ei să mărturisească în scris că vor primi (se vor uni, vor fi de acord) şi vor urma dogmele bisericii soborniceşti şi apostolice, anume că vor avea comuniune (împărtăşire) şi cu cei căsătoriţi a doua oară, şi cu cei care au căzut în vremea prigoanei (persecuţiei), cu privire la care s-a rânduit timpul (de pocâinţă) şi s-a hotărât sorocul (termenul de iertare), – aşa încât aceştia (catarii ) să urmeze întru toate dogmele Bisericii soborniceşti. Prin urmare, aceştia toţi, fie (că sunt) în sate, fie (că sunt) în oraşe, numai singuri cei care s-ar găsi hirotoniţi, (adică) cei ce se găsesc în cler, să rămână în acelaşi chip (în acelaşi cin, în aceeaşi stare).
    (Canonul 8, Sinodul I Ecumenic)

    Ereticul este scos din Biserica de staruinta lui in erezie, iar iconomia sinodala il poate readuce in Sanul Bisericii pe aceasi pozitie (preot sau ierarh) pe care se afla intr-o Biserica-Organizatie plasata pana la sinod in afara Trupului Sfintei Biserici. Exact asta s-a intamplat si cu majoritatea ierarhilor din Bizant la Sinodul VII Ecumenic. Numai celor mai vehementi sustinatori ai iconoclasmului si care au prigonit aprig pe ortodocsi nu li s-a aplicat iconomia, si au fost inlocuiti.

    Acum numai cine nu vrea nu intelege limpede minciuna cu minutele sinoadelor ecumenice, pentru ca Gheron Savva si-a dezvaluit de data asta limpede falsul rationament. El ori nu intelege, ori se face ca nu intelege in ce consta iconomia sinodala. El vrea sa ne faca sa credem ca daca un episcop eretic a ramas si dupa sinod tot episcop, pe cale de consecinta logica el a fost si pana la sinod in Biserica si avea Taine, caci altfel s-ar fi facut re-hirotoniri. Numai ca Biserica si istoria ei, pentru cine este interesat sa o cunoasca, ne invata cu totul altceva decat invata ei, si se mai si lauda ca vorbesc numai dela Sfintii Parinti. Ori e crasa necunoastere, ori e rea-vointa.

    Apreciază

    • Subnotă la Canonul 8 Sinodul I Ecumenic:
      Hirotesia aici nu este hirotonie, precum poate a prepune cineva, ci este a se pune mâna preoţilor pe capetele ereticilor celor ca aceştia, şi aşa să se primească ca pocăindu-se. Că aşa prin hirotesie (şi nu prin hirotonie). Şi canonul 49 al celui din Cartagina, voieşte a se primi cei ce se pocăiesc. Şi că este adevărat cuvântul meu, mărturiseşte şi sinodul al 7-lea, că citindu-se canonul acesta la întâia praxă a aceluiaşi, şi întrebându-se, cum se cade a se înţelege zicerea hirotetisindu-se, a zis preasfântul Tarasie; spre blagoslovenie se zice aici hirotesia, şi nu spre hirotonie. Drept aceea din canonul acesta trebuie a se învăţa Părinţii cei duhovniceşti, să-şi pună mâinile pe capetele celor ce se pocăiesc, când le citesc rugăciunea cea iertătoare, precum o zice aceasta şi canonul 35 al celui din Cartagina anume. Că de nevoie este hirotesia aceasta la taina pocăinţei. Şi auzi ce zic Apostolii în aşezământurile lor. (cartea 2 şi cap 18) „Primeşte pe cel ce a păcătuit, când se va tângui, şi punându-ţi mâna pe capul lui, lasă-l apoi să rămână în turmă.” Şi iarăşi (la acelaşi cap 43) „Precum primeşti pe cel necredincios, după ce îl vei boteza, aşa şi pe cel păcătos, după ce îl vei hirotetisi ca pe un curat îl vei aşeza la păşunea cea duhovnicească. Şi hirotesia i se face lui în locul botezului. Fiindcă prin punerea mâinilor se dă Duhul cel Sfânt celor ce credeau. Obişnuirea hirotesiei acesteia însă, în darul acest nou, a apucat a se ţine de la legea veche, că aşa şi arhiereul prin punerea mâinii primea jertfele arderilor de tot, şi ale mântuirii, şi cele pentru păcat. Şi vezi capetele 1 şi 3 şi 4 ale cărţii Leviţilor. Însemnează însă, că cu iconomie au primit sinodul acesta pe navatiani, precum însemnează marele Vasile în canonul 1. Vezi, şi tâlcuirea canonului al 7-lea al sinodului 3 unde canonul 39 al sinodului din Iliviria zice că prin hirotesie să se primească ereticii.

      Apreciază

    • Această acţiune, împreună cu scrisoarea Mitropolitului Serghie, a provocat o nouă epistolă a Mitropolitului Chiril, adresată de această dată direct Mitropolitului Serghie, în care tratează punctual „blasfemiile” de a nega harul în Tainele serghianiştilor sau a non-serghianiştilor.

      EPISTOLA nr. 3: 28-30 octombrie/10-12 noiembrie 1929

      Despre aceste blasfemii aud pentru prima dată de la dumneavoastră. Cât despre singura atitudine posibilă din partea mea faţă de ele, puteţi judeca cel puţin după groaza cu care „resping ideea lipsei harului în acţiunile sfinţitoare şi în Tainele săvârşite de serghianişti”. Voi înşivă îmi observaţi groaza şi, când după aceasta mă alăturaţi numărului unor astfel de blasfemiatori, vorbiţi pur şi simplu un neadevăr. Dacă astfel de blasfemii sunt rostite de cineva, ele sunt roadele temperamentului vorbitorului, rodul – voi spune propriile dumneavoastră cuvinte – „întunericului neiluminat al unora şi al lipsei echilibrului duhovnicesc al altora”.

      Şi cât de amarnic este, vlădica, faptul că şi dumneavoastră, în egală măsură, arătaţi lipsa echilibrului duhovnicesc. Pentru dragostea dumneavoastră de creştin, care, aşa cum spuneţi, are „un anumit curaj de a crede că afirmaţia ameninţătoare a Domnului (Matei 12: 31 – Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta) nu va fi aplicată cu toată stricteţea acestor nefericiţi”, cu toate acestea nu îndrăzniţi să găsiţi o altă modalitate mai iubitoare de a acţiona asupra lor decât decretul sinodului vostru din 24 iulie (6 august) 1929, nr. 1864, care interzice, în ciuda tuturor rugăminţilor, săvârşirea slujbei de înmormântare pentru cei care mor înstrăinaţi de administraţia bisericească a dumneavoastră. Fără să mai menţionăm mirungerea din nou a celor botezaţi, care au fost miruiţi cu acelaşi Sfânt Mir cu care miruiesc preoţii supuşi dumneavoastră, sau cununarea din nou a celor deja cununaţi. În aprilie, îngrijorat de greşeală, v-aţi ocupat cu ridicarea anatemelor Sinodului din 1667 (adică cele împotriva rascolnicilor), în timp ce în august aţi consolidat disputa bisericească stârnită de activitatea dumneavoastră şi care încă nu este clară pentru toţi, făcând din ea o animozitate bisericească ireconciliabilă.

      Nu uitaţi că stârniţi animozitate… în primul rând împotriva celor care, în timpul existenţei renovaţionismului de diferite intensităţi, prin trăirea lor, fără să cunoască legiuirile scrise, au determinat fără greş adevărul bisericesc autentic şi i-au întors la el pe înşişi păstorii care erau gata să se clatine pe cale din cauza aplicării livreşti a canoanelor scrise. În decretul nr. 1864 al sinodului dumneavoastră aud o sentinţă similară celei a marilor preoţi evrei: Dar mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea este blestemată (Ioan 7: 49). Acest lucru decurge, bineînţeles, din faptul că dumneavoastră şi sinodul înţelegeţi o atitudine negativă faţă de activitatea dumneavoastră de administrare bisericească ca pe o negare a Bisericii însăşi, a Tainelor ei şi a tuturor lucrărilor ei sfinte. De aceea vă uimeşte atât de mult faptul că, în timp ce eu renunţ la slujirea Liturghiei cu dumneavoastră, cu toate acestea nu mă consider nici pe mine însumi, nici pe dumneavoastră ca fiind în afara Bisericii. Dumneavoastră declaraţi că, „pentru gândirea bisericească, o astfel de teorie este cu totul inacceptabilă”; „este o încercare de a ţine gheaţa pe un grătar încins”. Dacă în acest caz este vreo încercare din partea mea, nu este aceea de a ţine gheaţa pe un grătar încins, ci mai degrabă de a topi gheaţa aplicării canoanelor într-un mod dialectic-cărturăresc şi de a păstra sfinţenia duhului lor. Eu mă abţin a liturghis cu dumneavoastră nu pentru că Taina Trupului şi a Sângelui Domnului nu s-ar înfăptui la slujirea noastră împreună, ci deoarece a ne împărtăşi din acelaşi Potir al Domnului ne-ar fi amândurora spre judecată şi condamnare, de vreme ce starea noastră interioară, tulburată de felul diferit în care înţelegem relaţia noastră bisericească, ne-ar lipsi de posibilitatea de a aduce, cu deplină pace a duhului, mila păcii, jertfa laudei. Prin urmare, reţinerea mea în totalitate vă are în vedere doar pe dumneavoastră şi pe ierarhii în acelaşi cuget cu dumneavoastră, dar nu şi pe clericii de rând şi, cu atât mai puţin, pe laici. Printre clericii de rând, foarte puţini sunt adepţi conştienţi ai politicii bisericeşti a dumneavoastră…

      Oricât de mult aţi exagera autoritatea canoanelor la care vă referiţi când îi acuzaţi pe cei care nu vă ascultă, interpretările voastre nu produc prea mare impresie nici asupra celor care nu vă ascultă, nici asupra comunităţii bisericeşti ca întreg, care încetează cu totul de a se mai încrede în canonicitatea polemică dezvoltată printre noi în proporţii înfricoşătoare de când cu apariţia renovaţionismului. Amintiţi-vă cum, pe baza literalismului canonic, aşa zisul sinod din 1923 alcătuit din renovaţionişti l-a condamnat pe patriarh şi nu doar că l-a lipsit de rang, ci şi de haina monahală. Prin urmare, vlădica, nu abuzaţi de litera normelor canonice, ca să nu transformăm sfintele canoane în simple canoane. Viaţa bisericească din ultimii ani este compusă şi împlinită nu după sensul literal al canoanelor. Însuşi transferul drepturilor şi obligaţiilor patriarhale Mitropolitului Petru s-a făcut într-un mod inedit şi necunoscut în canoane, dar conştiinţa bisericească a acceptat această modalitate inedită ca mod de păstrare a integrităţii rangului patriarhal, considerând-o pe cea din urmă ca fiind garantul principal pentru modul nostru de viaţă ortodox, în special cu privire la negarea renovaţionistă a ideii de patriarhie.

      Apreciază

    • Sfântul Nicodim Aghioritul e foarte clar in problema aceasta, în nota de la Canonul 3 Apostolic:

      „Înșiși dumnezeieștii (sfinții) Apostoli arătat se tălmăcesc pe sineși cu al 46-lea Canon al lor, fiindcă nu zic că îndată acum cu lucrul se află caterisit oricare episcop sau preot care va primi botezul ereticilor, ci a se caterisi poruncind, adică a sta de față la judecată și de se va dovedi că a făcut aceasta, atunci să se dezbrace cu hotărârea voastră de preoție, aceasta poruncim.”

      Iar Preotia este a Bisericii.

      https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2018/05/23/cuvantul-parintelui-hariton-despre-preotie-preotia-nu-este-nici-a-episcopului-nici-a-preotului-preotia-este-a-bisericii-numai-biserica-insasi-poate-sa-ia-harul-preotiei-de-la-episcop-si-p/

      Teoria caderii automate din har e de origine papistașă, după Zizoulas.

      Athenagoras si urmasii lui nu erau eretici? Balamand, Chambessy nu au fost Sinoade eretice? Daniel apostatul nu era eretic demult? Cum au lucrat Tainele atatia zeci de ani? Nici nu realizați cât de absurde și ilogice sunt teoriile voastre! Teorii de oameni cu mentalitate matheito-stilistă, egoiști care vor să rezolve cât mai repede problema făcând abstracție de la Crez, de la Una, Sfântă, SOBORNICEASCĂ! si Apostolească Biserică!

      După teoria voastră înseamnă că până acum nu am avut în Potir decât pâine și vin de 60-70 de ani încoace…

      Aveți grijă să nu blasfemiați pe Sfântul Duh și Sobornicitatea Bisericii!

      Noi nu putem ști cu siguranță dacă Daniel și Bartolomeu au Taine valide, dar nici nu putem afirma cu siguranță că niciun pomenitor nu mai are Taine valide! E de competența unui Sinod să hotărască, datoria noastră e să ne îngrădim de erezie, Tainele sunt ale Bisericii, ale lui Dumnezeu, să ne cutremurăm când ne dăm cu părerea despre un lucru așa de important, despre Sfintele Taine!

      Apreciază

      • Cristian D. zice:

        In primul rand apreciez si va multumesc pentru faptul ca mi-ati postat comentariul si ca acceptati o discutie pe aceasta tema.
        Cat despre ceea ce ati scris in cele 3 postari, imi permit sa fac urmatoarele observatii:

        1. „Subnotă la Canonul 8 Sinodul I Ecumenic:
        Hirotesia aici nu este hirotonie, precum poate a prepune cineva, ci este a se pune mâna preoţilor pe capetele ereticilor celor ca aceştia, şi aşa să se primească ca pocăindu-se. ….. Însemnează însă, că cu iconomie au primit sinodul acesta pe navatiani, precum însemnează marele Vasile în canonul 1. Vezi, şi tâlcuirea canonului al 7-lea al sinodului 3 unde canonul 39 al sinodului din Iliviria zice că prin hirotesie să se primească ereticii.”
        – asta nu face decat sa intareasca spusele mele. Sinodul re-primeste pe eretic in Biserica aplicand diverse forme de iconomie (poate deci primi un fals-episcop eretic tot pe pozitia de episcop, sau numai ca mirean), deci tocmai aici este eroarea de interpretare: faptul ca un sinod transforma un pseudo-episcop intr-un episcop autentic al Bisericii NU este nicidecum o dovada a faptului ca acel om era si pana atunci episcop al Bisericii !!, asa cum vor Matei Vulcanescu, Gheron Savva, s.a. sa credem.

        2. In ceea ce-i priveste pe serghianisti, am comentat aici:
        https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2018/05/04/sfantul-mitropolit-chiril-de-kazan-nu-a-fost-in-comuniune-cu-episcopii-serghianisti-spre-deosebire-de-episcopii-din-zilele-noastre-care-raman-in-continuare-prieteni-cu-ecumenistii/#comment-1061

        Cuvintele Mitropolitului Chiril nu sunt relevante pentru ca el NU ii considera pe serghianisti eretici. Cum ii considerati dvs sau eu n-are importanta cata vreme invocati cuvintele Mitr. Chiril, pentru care serghianistii nu erau eretici.

        3. „Athenagoras si urmasii lui nu erau eretici? Balamand, Chambessy nu au fost Sinoade eretice? Daniel apostatul nu era eretic demult?” – desigur ca DA.

        „Cum au lucrat Tainele atatia zeci de ani? ” – ce dovada aveti ca Tainele au lucrat?

        „E de competență unui Sinod să hotărască” – cu parere de rau va spun, dar asta e papistasie sinodala. In materie de dogma Trupul Bisericii este cel care primeste sau respinge inclusiv hotararile sinodale. Ce sa hotarasca un Sinod, daca ecumenistii sunt eretici sau nu?

        „Noi nu putem ști cu siguranță dacă Daniel și Bartolomeu au Taine valide, dar nici nu putem afirma cu siguranță că niciun pomenitor nu mai are Taine valide! E de competență unui Sinod să hotărască” – Dati-mi va rog exemple din istoria Bisericii cand vreun sinod a decis asa ceva.

        „După teoria voastră înseamnă că până acum nu am avut în Potir decât pâine și vin de 60-70 de ani încoace…” – asta e o practica lipsita de sinceritate fata de Hristos in primul rand. Ce facem acum, stabilim adevarurile Bisericii in functie de ce ne place sau nu? Inteleg ca ideea ca vreme de decenii totul a fost o parelnicie va displace, dar asa va stabiliti dvs. adevarurile in care credeti ?

        ################################################

        Una peste alta, nu ati demontat cu absolut nimic comentariul meu initial. Teoria ca hirotoniile ereticilor au fost recunoscute de sinoade este falsa. Incercati sa gasiti alte dovezi care sa sustina ideea ca ereticii sunt In Biserica pana la un sinod ortodox, dar va spun eu ca nu gasiti. In schimb, exista destule dovezi limpezi in scrierile Parintilor care arata ca ei credeau fara echivoc ca ereticul care staruie in erezia lui se scoate singur din Biserica (in scurt timp, dupa cum spune Sf. Athanasie cel Mare).

        Si eu destula vreme i-am crezut pe cuvant pe greci (sau romani) in problema Tainelor ereticilor. Pana cand am vazut ca nu pot dovedi nimic cu texte patristice iar cu minutele sinoadelor o dau din colt in colt. Apoi am inceput sa citesc istoria sinoadelor si Sfintii Parinti. Haideti sa ne regasim ratiunea sanatoasa si cenzuram ce ni se spune folosind izvorul limpede si curat al Sfintilor Parinti.

        Apreciază

      • Mulțumim și noi pentru problemele ridicate.

        Fiecare are dreptul la părerea sa, însă să ne axăm pe ceea ce e esențial, îngrădirea de erezie.

        Părinții athoniti au argumentat in cuvântările de anul trecut și de anul acesta toate aceste lucruri.

        Nu ar trebui totuși să rupem legătura unii cu alții din acest motiv.

        Considerăm de fapt că cel mai bine ar fi să nu ne pronunțăm în problema Tainelor, tocmai pentru a evita sciziunile și dezbinările. Important e să nu se ajungă la practici stiliste, re-mirungeri, re-botezari, sau întreruperea comuniunii intre noi din acest motiv. Cred că încă există legături strânse între noi, în ce privește îngrădirea corectă de eretici, și ar fi păcat să sfâșiem intre noi și mai mult Cămașa lui Hristos!

        Dar lucrurile sunt cam tensionate și ridică și îngrijorare. Noi așteptăm să vedem ce se va mai întâmpla la viitoarele sinaxe inter-ortodoxe. Ar fi interesant de luat legătura și cu preoții ruși care s-au îngrădit de erezie. Probabil că unii dintre ei sunt în același cuget cu părinții athoniti. Noi așteptăm să îi cunoaștem și să se discute cu toți, ca să vedem cum putem continua uniți lupta de mărturisire și să rezolvăm cu ajutorul studiului cu discernământ al Sfinților Părinți, neînțelegerile.

        Să nu uităm însă de pericolul ispitei din dreapta.

        In ispita din dreapta au căzut stiliștii și au devenit schismatici, mai ales din cauza practicilor lor. Deci să nu ne grăbim cu deciziile făcute, să nu fie făcute cu înfierbântare, căci există și pericolul alunecării de-a dreapta, pe lângă cea de-a stânga…

        Apreciază

      • Cristian D. zice:

        „Deci să nu ne grăbim cu deciziile făcute, să nu fie făcute cu înfierbântare, …” – asa cred si eu.

        „Important e să nu se ajungă la practici stiliste, re-mirungeri, re-botezari, sau întreruperea comuniunii intre noi din acest motiv. ..” – eu cred, si sunt convins ca orice om care vrea cu adevarat sa se mantuie si are frica de Judecatorul cel nemitarnic este in acord, ca cel mai important este sa cautam si sa primim in inimile noastre invatatura autentica a Bisericii lui Hristos, asa cum reiese ea din consensul Parintilor. Ce spun parintii athoniti, romani, rusi, sinaxele de ici sau de colo, sa primim numai daca concorda cu invatatura Parintilor Bisericii de aproape 2000 de ani incoace. Iar pentru asta e neaparat necesar sa citim Sfintii Parinti, istoria sinoadelor, etc.

        Dupa cum ati observat si dvs, exista un neadevar care e poate mai mare decat invatatura ca ereticii sunt in Biserica pana la o asa -zisa condamnare sinodala: aceea ca in anul 2016 s-a atins „borna” de la care trebuia intrerupta comuniunea, sau de la care ecumenistii pot fi clasificati ca eretici. Manifestari limpezi ale ereziei lor exista de aproape 100 de ani. Altfel, cum de s-a scris impotriva ecumenismului inca (cel putin din) anii ’50, sau poate si mai devreme, daca n-ar fi existat ecumenisti?

        In rezumat, „corul” Sfintilor Parinti ne invata, eu zic ca fara echivoc, ca ereticul este scos din Biserica de propria-i staruinta in erezie, si asta nu in decenii, ci in „scurt timp”. Daca un preot sau episcop eretic, care nu se mai afla in Biserica, poate avea Taine lucratoare, …….

        Va multumesc. Doamne ajuta.

        P.S. Cu ingaduinta dvs., cand voi definitiva documentul, voi posta pasajele din Sfintii parinti care m-au dus pe mine la concluzia limpede ca ereticul este scos din Trupul Bisericii de erezie, iar nu de sinoade.

        Apreciază

      • Asta se întâmplă pentru că acum oamenii sunt preocupați să ispitească pe Dumnezeu. Cum spuneam, dacă nu se găsesc răspunsuri pe înțelesul tuturora, de ce ținem cu tot dinadinsul să afirmăm că nu e Trupul și Sângele Domnului în Potir sau că nu mai există apă sfințită la cei ce pomenesc, la cei încă neîngrăditi? Avem vreun aparat de detectare a harului Sfânt? Răspunsul părinților athoniti a venit tocmai pentru că mulți au început să se laude că știu exact minutul și secunda in care Tainele nu au mai fost valide, chiar și la cei care nu au fost în Creta, cum ar fi bulgarii, antiohienii, georgienii etc, idei susținute de părintele Macarie de la Cutlumus, sau Theodor Leonthescu – mare formator de opinii, care a ajuns până într-o ipostază încât să susțină că nici cei care sunt în același cuget cu Gheron Sava și Gheron Hariton nu mai au Taine, deși s-au îngrădit de erezie… E cumplit unde se ajunge pe drumul acesta și mulți nu conștientizează pericolul blasfemiei! De aceea au venit aceste răspunsuri ale părinților athoniti, pentru că mulți s-au apucat să facă pe grozavii asemeni matheitilor, și asemeni lor se consideră fiecare în parte mai „adevărat” și mai „mărturisitor” cu cât proclamă pe cât mai mulți ca neavând Taine!

        Dar voi, stiliștii și zelotistii, cu asta vă ocupați, să suciți mințile oamenilor. Aveți un stil de a răsuci cuvintele și faptele istorice că îi atrageți și pe alții pe calea voastră alunecoasa. Să știi că serghianistii erau considerați eretici, erau pe același calapod cu ecumeniștii prin subordonarea fata de apostați și atei. La fel e și cu erezia adulterină din vremea Sfântului Teodor Studitul.

        Dacă am fi cunoscut bine limba greacă, am fi putut găsi răspunsuri și pentru cei mai grei de cap, dar care încă nu s-au lăsat cuprinși de idei fixe și „infaibilitate”, în procesele verbale ale Sinoadelor Ecumenice.

        Dimpotrivă, dacă suntem atenți, găsim răspunsuri încă din Canoanele Apostolice.

        Și bineînțeles că harul lui Dumnezeu nu îl primesc ereticii și cei nepocăiti, ei doar se întunecă. Subiectul aici sunt Tainele, care sunt ale lui Dumnezeu, iar nu harul, pe care nimeni nu îl poate primi nepregatit și fără a cugeta in Dreapta Credință!

        Apreciază

    • Biserica este Sobornicească. De origine papista este tocmai teoria invalidității automate a Tainelor. Biserica in Sobor acționează, nu cum face papa. Botezul și preoția au fost dăruite de Biserică. Si tot Biserica, în Sobor, recurge la anatematizare si caterisire. Sfântul Nicodim Aghioritul explică foarte bine, că ecumeniștii nu sunt dezbrăcați instant de preoție. Ar fi haos daca ar fi așa, dar unii nu pot pătrunde în aceleași timp și litera și duhul.

      Normal că Adevărul de credință e cel mai important, dar din prea multă râvnă fara socoteală se poate cădea în extrema cealaltă. Așa au făcut papistașii, mergând în extrema opusă monofiziților, dorind să sublinieze Dumnezeirea Fiului, și au ajuns tot la hulă împotriva Duhului Sfânt, din prea mult zel. De aceea problema Tainelor nu e de competența noastră, de aceea e mult mai important să punem accentul pe îngrădirea corectă de erezie.

      Sfântul Nicodim Aghioritul arată clar că nu există cădere automata din har la ereticii necondamnati, la cei ce primesc că valid botezul ereticilor condamnați, adică se referă chiar la ecumeniști, care au fost botezați și hirotoniți in Ortodoxie.

      Apreciază

      • Cristian D. zice:

        Va rog sa ma iertati, dar dati o interpretare gresita notiunii de sobornicitate a Bisericii. Despre Biserica, atunci cand marturisim ca este „Soborniceasca” intelegem ca este Universala (Catholica), adica faptul ca fiecare madular al Trupului Bisericii crede ceea ce au crezut toti, in toate timpurile si in toate locurile, dupa celebra expresie a Sf. Vicentiu Lerini.
        Nicidecum prin sobornicesc nu se intelege „sinodal”. Tocmai pentru ca Biserica este Soborniceasca (Universala) pastratorul credintei este Trupul Bisericii, sinoadele neputand adauga sau scoate nimic in materie de credinta. Sinoadele, ca si fiecare episcop in parte, au un rol exclusiv de „manageriere” (iconomie) a mantuirii turmei (de aici si aplicarea diverselor forme de iconomie) si, in caz de erezie, de „trambitare” cu putere a adevarului de credinta si demascare a inovatiei (ereziei) in nadejdea rusinarii si intoarcerii ereticilor la Adevar. Dar faptul ca ereticul e eretic si erezia e erezie nu tine a fi stabilit de o adunare sinodala, ci este vadit de constiinta vie a Trupului BIsericii condusa de Capul Ei si luminata de Duhul Sfant.

        Si aici reiterez: nu a existat in istoria Bisericii niciun Sinod care sa se exprime in sensul ca anumiti eretici ai vremii au avut sau nu Taine si pana la ce moment. Asta este ceva nemaiauzit, iar ce este nemaiauzit nici nu primim, tocmai pentru ca nadajduim sa fim ai Bisericii celei Sobornicesti.

        Apreciază

  4. elena adriana zice:

    Din pacate parintior prezenti la sinxa de la Satu Mare li s-a spus ce le-a placut sa auda ….
    Par .Ioan Miron a citit doua canoane …..de la sinodul vi ecumenic canonul 1 si 2…care spun foarte clar ca ERETICUL ESTE AFARA DIN BIERICA SI CA FIIND AFARA DIN BISERICA NU AU DUH SFANT SI NU POT SAVARSI TAINE .La aceste doua canoane ecumenice ,par .Sava…a raspuns evziv …nu concret i a obiect invocand niste chestiuni gramticale isi o tallcuire a sf Nicodim Ahgioritul care sigur nu putea anula doua canoane care sunt hotarari sinodale .de necontestat ,clare , la obiect .La insistenta par Ioan care a revenit de doua ori cu intrebarea .DACA ERTETICUL ESTE SAU NU IN BISERICA ….nu a primit nici un raspuns clar ……
    CONCLUZIA MEA E CA EI NU AUD DECAT CE LE CONVINE SA AUDA …SI CA DE FAPT NU VOR ADEVARUL.Parintele Hariton a explicat ca PREOTIA lucreza ….dar din pacate a enumerat numai situatii in care pacatele personale ale preotului nu impiedica primirea harului….ceea ce marea majoritate stiam….
    Asi vrea sa stiu daca cumpararea preotiei ,practica devenita traditie in BOR ….Impiedica sau nu primirea harului,…si daca episcopul care a primit folosul material mai poate transmite harul….
    In pateric este o pilda cu ucenicul uni ava …care desigur nu erea preot …si pe drum a intalnit un evreu care ii tot vorbea de dumnezul lui …si ucenicul plictisit a zis „poate ai si tu dreptate „..si cand a ajuns la chilie ..ava nu l-a cunoscut si l-a intrebat …ce ai facut …ca ti-ai pierdut harul?
    Patericul minte????Sau se stie ca Sfantul Vasile cel mare slujea Sfanta Liturghie si simtea venirea harului ..si la o Sfanta Liturghie nu a venit HARUL…Atunci sfantul a spovedit pe cei care slujeau impreuna si a aflat ca un diacon a schimbat o privire. patimasa cu o femeie din biserica …si de atunci s-a pus dvera la Sfantul altar …..
    Asa ca …eu cred din toata inima ceea ce au zis sfintii parinti de la sinodul sase ecumenic si este hotarare sinodala ca -ERETICI SUNT IN AFARA BISERICII SI NU POT SAVARSI TAINE FIIND DESPARTITI DE DUMNEZEU…PRIN EREZIE …CARE ESTE DESPARTIRE DE DUMNEZEU.

    Apreciază

    • Ereticii sunt mădulare putrede, sunt propuși spre caterisire, sunt membrele putrede înainte de a fi tăiate, după cum au fost Athenagoras, Daniel, Bartolomeu, Metaxakis etc. În fața lui Dumnezeu aproape nu mai sunt în Biserică, pentru că Biserica are datoria de a-i tăia.

      Serghianiștii nu erau eretici?

      Noi în România suntem în serghianism demult, Iustinian Marina a fost ERETIC serghianist cumplit, idolatru la statul comunist! Noi nici măcar nu am avut ierarhi Sfinți ca rușii! Sfântul Chiril de Kazan ne arată că serghianiștii aveau Taine valide!

      Există erezie mai gravă și erezie mai puțin gravă? Nu toate sunt erezii? NU SUNT TOATE minciuni și neadevăruri? EXISTĂ NEADEVĂR MAI MIC ȘI NEADEVĂR MAI MARE? NU SUNT TOATE NEADEVĂRURI și erezii și hule? Serghianiștii erau în Biserică sau nu?

      Sfântul Nicodim Aghioritul când vorbește în tâlcuirile la Pidalion de preoția ereticilor necondamnați, chiar de ecumeniști vorbește, dar nimeni nu are urechi să audă. Doar păreri de sine papistașe!

      Sfântul Nicodim în conglăsuire cu Sfinții care au alcătuit Pidalionul: „Înșiși dumnezeieștii (sfinții) Apostoli arătat se tălmăcesc pe sineși cu al 46-lea Canon al lor, fiindcă nu zic că îndată acum cu lucrul se află caterisit oricare episcop sau preot care va primi botezul ereticilor, ci a se caterisi poruncind, adică a sta de față la judecată și de se va dovedi că a făcut aceasta, atunci să se dezbrace cu hotărârea voastră de preoție, aceasta poruncim.”

      A zis cutărescu că după Creta nu mai sunt Taine și noi să-l credem pe cuvânt! Câtă absurditate! DE PARCĂ ÎNAINTE NU EXISTAU ECUMENIȘTI ERETICI ȘI APOSTAȚI, DE PARCĂ ATHENAGORAS A FOST DOAR UN VIS IAR ECUMENISMUL ȘI EREZIA SUNT COPILAȘI ÎN FAȘĂ NĂSCUȚI ÎN 2016!

      Pe linia asta sunteți în stare să îl desconsiderați și pe Prea Sfințitul Artemie, care e doctor în teologie, și tot așa vă va spune, nu putem nega Tainele înainte de condamnarea ereticilor sau de învechirea ereziei, căci ei vor cădea de la sine din Biserică, pentru că la un moment dat hirotoniile lor poate nu vor mai fi valide… E de competența unui Sinod însă, să hotărască în probleme de Taine și hirotonii… De aceea și există Sobornicitate. Și din cauza apostaziei cumplite se și încheie acum Biserica, așa cum a început. E turma cea mică, mai mult nu putem aștepta, decât mila lui Dumnezeu!

      Despătimirea și problema Împărtășaniei iresponsabile foarte des date cu nevrednicie nici nu vă interesează, doar să vă dați cu părerea despre cele ce nu sunt ale voastre , ci ale lui Dumnezeu! Ați măsurat cumva dacă la pomenitori e sau nu aghiazmă? Aveți vreun aparat?! Mândria cu greu o să vă lase să vă reveniți din această cumplită ispită din dreapta

      Canoanele citite de părintele Ioan sunt perfect adevărate, dar din moment ce sunt Sfinte Canoane, sunt enunțate și hotărâte la Sinoade, care bineînțeles că au condamnat ereticii și i-au scos din Biserică, Canoanele respective se referă la necesitatea scoaterii din Biserică a ereticilor, moment din care nu mai au Taine valide!

      Apreciază

    • Patericul nu minte. In momentul in care gândești eretic, nu primești harul lui Dumnezeu. Un om cu gândire si mărturisire eretică, chiar dacă în Potir e Trupul și Sângele Domnului, nu primește harul lui Dumnezeu. Au explicat părinții athonții la ultimele sinaxe și conferințe. Tocmai ați enunțat teoria căderii automate din har, in sensul de pierdere a Tainelor.

      Ar fi haos in Biserica demult, dacă e sa ne luăm după teoria părintelui Ioan Miron. Câți eretici cumpliți și apostați au fost în Biserică în ultima suta de ani…? Pai înseamnă că unii ba aveau Taine, ba nu aveau… E un haos în mintea voastră, din dorința fanatică de a rezolva totul. Tainele nu vin și pleacă așa din senin. Bulgarii nici nu au fost la Creta. Cum au pierdut așa din senin Tainele? În ce zi și la ce ora? Confundați primirea personală a harului, doar de către cei ortodocși în gândire și mărturisire, cu Sfintele Taine existente în Potir, care sunt ale Bisericii, până când are loc sinodal dezbrăcarea de preoție. Datoria noastră e sa ne îngrădim de erezie. Să ne concentrăm pe învățătura Bisericii, nu pe păreri personale, căci asta ar însemna, cum am mai spus, că nu mai erau în Potir Sfintele Taine demult, după exemplul greșit interpretat de dumneavoastră, cu ucenicul și evreul din Pateric. Nu preotul sfințește Sfintele Daruri, ele sunt ale lui Dumnezeu, care ne-a lăsat Biserica Soborniceasca.

      Apreciază

    • Sa avem discernamant zice:

      Elena Adriana ai fost cumva la sinaxa de la Satu Mare ca sa vezi ca gheron Sava „a raspuns evaziv” dupa cum afirmi? Vad ca iei de bun doar ceea ce spune p Ioan Miron. Ca si Martorii lui Iehova care citeaza exclusiv din Biblie si voi cei din gruparea p Ioan Miron citati din Pidalion fara a intelege duhul din spatele canoanelor. Poate teoria voastra ar avea suport daca ne spuneti la ce ora si in ce zi au incetat Tainele sa mai fie valide. De asemnea cum sta treaba cu harul nelucrator? Nu este mai logic sa nu vina harul sau sa plece decat sa fie nelucrator? De ce nu ati dezbatut la sinaxa aceste probleme si in urma veniti cu aceste teorii neoprotestante?

      Apreciază

      • Cristian D. zice:

        „Poate teoria voastra ar avea suport daca ne spuneti la ce ora si in ce zi au incetat Tainele sa mai fie valide.” – si tu astepti sa-ti spuna asta un sinod, sau cum? Crezi ca numai sinodul are detector de Har, iar madularele Bisericii nu?

        Si pana la urma, hai sa vedem de ce ar interesa pe cineva momentul dela care au incetat (daca s-a intamplat asta) Tainele a fi valide – ne poti lamuri?

        Apreciază

      • Care parte nu o înțelegeți, voi care vreți neapărat să negați existența Tainelor? Harul oricum îi părăsește pe eretici, în sensul că orice eretic, apostat și păcătos nepocăit nu are cum să se facă vas al Duhului Sfânt! Tainele însă, nu sunt ale preotului, ci ale Bisericii, sunt sfințite de Însuși Dumnezeu, pentru că respectivii preoți au primit darul preoției prin succesiune apostolică.

        Tocmai asta vrea să sublinieze exemplul cu minutul și secunda, că după această teorie, ereticii perecum Daniel, Metaxakis, Iustinian Marina, Athenagoras, precum și pomenitorii lor nu au avut Taine în ultimul secol. Au fost atatea sinoade eretice și „ridicări” de anateme, blasfemii publice și cu capul descoperit – conform Canonului 15, demult trebuia întreruptă pomenirea, dar abia cum ne-am trezit.

        Teoria susținătorilor părintelui Ioan Miron, asta înseamnă, că își neagă ei înșiși Tainele și preoția în tot acest ultim veac de apostazie! Iată aici niște explicații, foarte limpezi https://ayeaye20.wordpress.com/2018/05/25/despre-cele-doua-caterisiri-dinlauntru-si-din-afara/, și nu uitați că însuși Canonul 46 Apostolic arată că preoția și Tainele nu se pierd dintr-o dată, chiar dacă este primit ca valid botezul ereticilor necondamnați, ci trebuie să se stea la Judecată, prin Sobor, după cum explică Sfântul Nicodim Aghioritul. Aceasta este porunca Apostolilor. Iar rațiunea dumnezeiască este că, la Judecata Soborului, ereticilor li se dă șansa pocăinței, iar de se vor pocăi, pot păstra preoția!

        Nu vă mai preocupați excesiv de aceste idei fixe privind inexistența Tainelor la pomenitori. Tainele nu sunt ale voastre, sunt ale lui Dumnezeu Însuși și SUNT LUCRU ÎNFRICOȘĂTOR CHIAR PENTRU PUTERILE ÎNGEREȘTI! Mai bine axați-vă pe învățătura Bisericii în toate și pe pocăință, fără de care oricum nu se poate primi harul lui Dumnezeu! Într-adevăr ereticilor apostați, trădători botezați degeaba, și pomenitorilor lor, mai bine le-ar fi fost ca în Potir să fie doar pîine și vin, nu Trupul și Sângele Domnului, căci așa se fac vinovați de Trupul și Sângele Mântuitorului și pedeapsa va fi cu atât mai groaznică din această pricină și se vor chinui cumplit veșnic, dacă nu se vor pocăi până la moarte!

        Apreciază

      • Care parte nu o înțelegeți, voi care vreți neapărat să negați existența Tainelor? Harul oricum îi părăsește pe eretici, în sensul că orice eretic, apostat și păcătos nepocăit nu are cum să se facă vas al Duhului Sfânt! Tainele însă, nu sunt ale preotului, ci ale Bisericii, sunt sfințite de Însuși Dumnezeu, pentru că respectivii preoți au primit darul preoției prin succesiune apostolică.

        Tocmai asta vrea să sublinieze exemplul cu minutul și secunda, că după această teorie, ereticii perecum Daniel, Metaxakis, Iustinian Marina, Athenagoras, precum și pomenitorii lor nu au avut Taine ăn ultimul secol. Au fost atatea sinoade eretice si, „ridicări” de anateme, blasfemii publice și cu capul descoperit, conform Canonului 15, demult trebuia întreruptă pomenirea, dar abia cum ne-am trezit.

        Teoria susținătorilor părintelui Ioan Miron, asta înseamnă, că își neagă ei înșiși Tainele și preoția în tot acest ultim veac de apostazie! Iată aici niște explicații, foarte limpezi https://ayeaye20.wordpress.com/2018/05/25/despre-cele-doua-caterisiri-dinlauntru-si-din-afara/, și nu uitați că însuși Canonul 46 Apostolic arată că preoția și Tainele nu se pierd dintr-o dată, chiar dacă este primit ca valid botezul ereticilor necondamnați, ci trebuie să se stea la Judecată, prin Sobor, după cum explică Sfântul Nicodim Aghioritul. Aceasta este porunca Apostolilor. Iar rațiunea dumnezeiască, este că la Judecata Soborului, ereticilor li se dă șansa pocăinței, iar de se vor pocăi, pot păstra preoția!

        Apreciază

      • Cristian D. zice:

        Multumesc pentru raspuns. Eu nu vreau decat sa caut sa aflu ceea ce s-a crezut in Biserica lui Hristos de catre toti, in toate timpurile si in toate locurile. Asadar:

        1. „Harul oricum îi părăsește pe eretici, în sensul că orice eretic, apostat și păcătos nepocăit nu are cum să se facă vas al Duhului Sfânt!” – adevarat.

        2. „Tocmai asta vrea să sublinieze exemplul cu minutul și secunda, că după această teorie, ereticii perecum Daniel, Metaxakis, Iustinian Marina, Athenagoras, precum și pomenitorii lor nu au avut Taine în ultimul secol. Au fost atatea sinoade eretice și „ridicări” de anateme, blasfemii publice și cu capul descoperit – conform Canonului 15, demult trebuia întreruptă pomenirea, dar abia cum ne-am trezit.” – cand spuneti „dar abia acum ne-am trezit” – mare adevar graiti ! Numai ca asta nu inseamna ca pe eretici, si pe noi impreuna cu ei !!, ne-a lasat Hristos in Biserica pana acum fiindca a vazut ca .. dormeam!

        3. „Teoria susținătorilor părintelui Ioan Miron, asta înseamnă, că își neagă ei înșiși Tainele și preoția în tot acest ultim veac de apostazie! ” – din nou foarte drept ! Pr. Miron sau „preotulTudor” sunt complet incoerenti logic din acest punct de vedere. Anul 2016 nu reprezinta, asa cum invata ei (pr. Miron, Tudor), borna dela care ecumenistii sunt eretici si dela care ei nu mai sunt in Biserica. Pobabil fac asta ca sa-si apere „preotia” in fata oamenilor.

        4. „Iar rațiunea dumnezeiască este că, la Judecata Soborului, ereticilor li se dă șansa pocăinței, iar de se vor pocăi, pot păstra preoția!” – aici ati atins punctul „fierbinte”. Asta este interpretarea cu totul gresita (kiprianista pana la urma) pe care am importat-o dela grecii Vulcanescu, Savva, etc. Lucrurile, dupa cum se inteleg limpede din istoria Bisericii, stau asa:
        In ceea ce priveste credinta, sinoadele (ortodoxe) nu pot aduce nimic nou. Ele sunt numai „trambita” constiintei vii a Trupului lui Hristos, „trambita” care vesteste, declara, constata (cum vreti sa spuneti) ca ereticul e eretic, mort si in afara Bisericii (ceea ce Trupul Bisericii stia oricum). Si fac acest lucru in nadejdea rusinarii si intoarcerii ereticilor, si/sau a celor simpli prinsi in plasele acestora, la Adevar.
        Din punct de vedere administrativ, in cazul ereticilor, sinoadele se pot ocupa si de „gestionarea casei” (daca ereticii sunt prezenti la sinod). Prin iconomie (pe asta n-o pot contesta credinciosii, daca sinodul e ortodox, bineinteles) sinoadele ofera ocazia ereticilor si celor in comuniune cu ei sa se intoarca in Trupul Bisericii. Iar iconomia sinodala poate avea diverse forme, in functie de gravitatea pacatelor ereticilor (daca au prigonit, omorat ortodocsi, etc). Astfel, la Sinodul VII Ecumenic majoritatea covarsitoare a ierarhilor iconoclasti ai vremii au fost reprimiti in Biserica pe aceeasi pozitie pe care o ocupau in biserica-organizatie a Bizantului de dinainte de sinod, biserica-organizatie care NU se afla in Biserica-Trup al lui Hristos.
        Spre deosebire de Sinodul VII, la sinodul Sf. Metodie dela 843, toti ierarhii si preotii iconoclasti au fost caterisiti si reprimiti numai ca mireni – iar asta pentru ca toti cei de atunci jurasera deja la hirotonie sa apere dreapta credinta – inclusiv cultul icoanelor!! (asta a fost gandul Sf. Metodie, care a facut atunci ceea ce se cheama „marea epurare”).

        In concluzie, sinodul nu le da ocazia sa-si pastreze preotia sau episcopatul, ci, in mod tainic, prin iconomie, ii poate reintroduce in Biserica PE ACEEASI POZITIE (PARELNICA) pe care se aflau inainte intr-o organizatie-fantoma! Deci faptul ca ei vin la sinod episcopi si pleaca tot episcopi NU inseamna nicidecum ca ei au fost in Biserica si au avut Taine si pana la sinod. Astfel, la lucrarile Sinodului VII Ecumenic, Vasile, „episcop” de Ancyra (iconoclast) a spus asa: „In masura puterilor mele, am cercetat problema icoanelor si m-am convertit la Biserica cea Sfanta si Catholica pe deplin convins”, iar Teodor, „episcop” de Myra, a spus: „Rog pe Dumnezeu si pe prea-sfintiile voastre sa ma uneasca pe mine, pacatosul, cu Biserica cea Sfanta si Catholica.” Mai mult, Ioan, locum tenens al scaunului apostolic al Rasaritului, a marturisit in fata Sinodului: „Erezia desparte pe om de Biserica.”, iar sinodalii au raspuns in cor: „Aceasta este evident”.

        Ereticul e scos din Biserica de staruinta lui in erezie si poate fi re-adus in Biserica prin iconomie, daca se pocaieste. Tocmai de aceea se spune ca Biserica este acolo unde este si Adevarul!

        5. „Să ne concentrăm pe învățătura Bisericii” – exact asta vreau si eu sa fac. Numai ca citind Sfintii Parinti si istoria Bisericii descoperi fara echivoc ca ereticul e scos din Biserica de staruinta lui in erezie, iar nu de sinoade. Sinoadele sunt numai martori ai acestei stari a ereticului. Orice smerenie care conduce la contrazicerea invataturilor Bisercii este o falsa smerenie. Asa este si sofismul asta „smerit” cu „sa nu ne pronuntam asupra Tainelor” – te duce la mincinoasa invatatura ca ereticul sade bine-mersi in Biserica pana il condamna un Sinod.

        Va multumesc. Doamne ajuta!

        Apreciază

      • Cristian D. zice:

        Si ca sa nu se creada ca las pasajul din Pidalion, pe care l-ati invocat, necomentat pentru m-as „ascunde” cumva de el, il postez aici in integralitatea lui, si cred ca orice om care totusi mai indrazneste sa si gandeasca va vedea si va intelege despre ce e vorba:

        „Trebuie să ştim că certările ce le poruncesc canoanele, adică acestea: să caterisească, să se afurisească, şi să se anatematisească, acestea după meşteşugul gramaticii a treia persoană care nu este de faţă, la care spre a se da porunca acesta de nevoie trebuie a fi a doua persoană, o tâlcuiesc mai bine. Canoanele poruncesc soborului episcopilor celor vii să caterisească pe preoţi, ori să afurisească, ori să anatematisească pe mireni, când calcă canoanele. Însă dacă soborul nu va pune în lucrare caterisirea preoţilor, ori afurisirea, anatematisirea mirenilor, preoţii aceştia şi mirenii, nici caterisiţi nu sunt cu lucrul nici afurisiţi , ori anatematisiţi. Învinovăţiţi însă sunt, aici spre caterisire, ori afurisire, ori anatematisire, iar acolo spre Dumnezeiasca osândă. Precum şi când un împărat va porunci slugii sale să bată pe un altul, care i-a greşit, dacă sluga cea poruncită nu va lucra porunca împăratului, acela ce a greşit împăratului a rămas nebătut, învinovăţit însă spre bătaie. Drept aceea tare greşesc cei fără minte care zic, cum că în vremurile acestea toţi cei sfinţiţi care în afară de Canoane s-au hirotonit, sunt cu lucrarea caterisiţi. De cei sfinţiţi prihănitoare limbă este aceea ce nebuneşte pe acest fel de cuvinte le bârfeşte, neînţelegând că porunca Canoanelor fără de punerea în lucrare a persoanei a doua, adică a soborului, este nesăvârşită. Fără mijlocire şi mai înainte de judecată, ne lucrând de sineşi. Însuşi Dumnezeieştii Apostoli arătat se tălmăcesc pe sineşi cu al 46-lea Canon al lor, fiindcă nu zic că îndată acum cu lucrul se află caterisit oricare episcop sau preot care va primi botezul ereticilor, ci a se caterisi poruncind, adică a sta de faţă la judecată; şi de se va dovedi că a făcut acesta atunci să se dezbrace cu hotărârea voastră de preoţie, aceasta poruncim.”

        Comentariul Sf. Nicodim se refera la preoti si episcopi care calca canoane, nu la eretici si erezie. Iar cand vorbesc apostolii de”botezul ereticilor”, este limpede vorba de un preot sau episcop Ortodox care ii primeste pe eretici (deci stie ca sunt eretici!) in comuniune fara respectarea canoanelor.

        Apreciază

  5. anador zice:

    De dragul adevarului revin asupra comentariului de dinainte.
    In transcriptul prezentat nu apare mentionat faptul ca anuntul sa nu se participe la sinaxa de la Satu-Mare s-a facut la…Banceni!!! Mai exact, indicatiile pretioase de neparticipare au venit direct de la vladica!!! In filmarea de la Satu-Mare, la min 15.51 insa, se aude clar.
    Cum se impaca atunci indicatia de la sinaxa din Banceni in care preotilor nepomenitori din Romania li s-a spus de vladica: ” Dar acum e datoria Sfințiilor Voastre ca să mergeți să-i cuprindeti, să-i îmbrățișați. Să dispară orice îndoială căci numai așa dacă vom face vom arăta căci suntem ai lui Hristos” cu ultima indicatie, aceea de neparticipare la sinaxa de la Satu-Mare???
    Cand a spus vladica ce gandeste cu adevarat? La Banceni in martie sau inaintea sinaxei de la Satu-Mare?

    Apreciază

  6. Mircea suta zice:

    probabil ca ceva a intervenit…vladica a fost avansat de la PS la IPS Longhin…

    Apreciază

  7. Mircea suta zice:

    Dragi parinti,
    Dragi frati si surori intru Hristos,

    Ce este de fapt mantuirea sufletului ?! Nu este oare a dobandi in inima noastra Dragostea adevarata, Dragostea sincera pentru fiecare suflet si pentru toate sufletele ?! Dragostea care nu depinde de cele trecatoare ale acestei lumi ?! Dragostea care NU moare niciodata ci trece dincolo de moarte ?! Nu este oare intoarcerea cu inima la starea de Desavarsire in care Ne-a creat Dumnezeu ?!
    Sincer sa fiu, despre Taine sunt mult prea mic ca sa vorbesc eu, insa eu ma indoiesc ca Duhul Sfant care este Duhul Adevarului si care savarseste taina transformarii painii in Trupul Domnului si a vinului in Sangele Domnului, ma cam indoiesc ca Duhul Sfant vine cand un eretic se roaga, dar asta o stie poate numai Bunul Dumnezeu. De asemenea ma indoiesc ca ereticii care au parasit ADEVARUL, crezand in minciuna, pot sa ramana in Biserica alaturi de dreptcredinciosii care contiuna sa creada in ADEVAR ! Inclin sa cred ca ereticii s-au scos pe ei insisi afara din Biserica in momentul in care s-au lepadat de ADEVAR, adica s-au lepadat de Domnul Iisus Hristos ! Dar, inca o data, poate eu ma insel, asta o stie numai Bunul Dumnezeu ! Poate Dumnezeu sa-i mai rabde, nu stiu eu cat si cum. Stie El.

    La pomenirea ereticilor care arata clar identitatea de credinta cu ereticii, cred eu, vin duhurile necurate ale ereziei care intuneca mintea credinciosilor ! Daca nu se vor trezi ca sa se opreasca sa mai participe la pomenirea ereticilor, mai devreme sau mai tarziu, pot deveni ei insisi eretici ! Preotii la fel.

    Totusi, sunt de acord cu parintele care zice ca diferentele acestea de pareri nu trebuie sa afecteze unitatea noastra si Dragostea dintre noi ! Nu trebuie sa afecteze Dragostea pentru Adevar adica Dragostea pentru Dumnezeu ! Sa cerem Bunului Dumnezeu taria credintei ca sa putem marturisi ADEVARUL si pe mai departe, pentru ca va fi din ce in ce mai greu ! Trebuie sa ne impotrivim in contiunuare ereziei si actiunilor ereticilor care incearca sa duca sufletele in iad ! Sa-i aratam cu degetul, sa-i impiedicam (dupa puterile noastre, cat putem), ca sa insele sufletele lui Dumnezeu ! Aceasta este si calea de a iubi toate sufletele, inclusiv sufletele ereticilor ! Aceasta este Dragostea in Adevar !!!

    Va rog sa ma iertati daca am suparat pe cineva !

    Sa va dea Bunul Dumnezeu Raiul !

    Apreciază

  8. Cristian D. zice:

    Un text care lamureste foarte multe aspecte ecleziologice:

    http://blessedphilaret.blogspot.com/2008/09/letter-concerning-fr-dimitry-dudko-and.html

    Apreciază

    • Cristian D. zice:

      Pasajul de interes din scrisoarea de mai sus:

      “I should also like to note the following. The Catacomb Church in Russia relates to the Church Abroad with love and total confidence. However, one thing is incomprehensible to the Catacomb Christians: they can’t understand why our Church, which realizes beyond a doubt that the Soviet hierarchy has betrayed Christ and is no longer a bearer of grace, nevertheless receives clergy of the Soviet church in their existing orders, not re-ordaining them, as ones already having grace. For the clergy and flock receive grace from the hierarchy, and if it [the hierarchy] has betrayed the Truth and deprived itself of grace, from where then does the clergy have grace? It is along these lines that the Catacomb Christians pose the question.
      The answer to this is simple. The Church has the authority in certain cases to employ the principle of economia condescension. The hierarch Saint Basil the Great said that, in order not to drive many away from the Church, it is necessary sometimes to permit condescension and not apply the church canons in all their severity. When our Church accepted Roman Catholic clergy in their orders, without ordaining them, she acted according to this principle. And Metropolitan Anthony [Khrapovitsky], elucidating this issue, pointed out that the outward form successive ordination from Apostolic times that the Roman Catholics do have; whereas the grace, which the Roman Catholic church has lost, is received by those uniting [themselves to the Church] from the plenitude of grace present in the Orthodox Church, at the very moment of their joining. “The form is filled with content”, said Vladyka Anthony.
      In precisely the same manner, in receiving the Soviet clergy, we apply the principle of economia. And we receive the clergymen from Moscow not as ones possessing grace, but as ones receiving it by the very act of union. But to recognize the church of the evil-doers as the bearer and repository of grace, that we cannot do, of course. For outside of Orthodoxy there is no grace; and the Soviet church has deprived itself of grace.”

      ########

      Pentru cei care poate nu stiu engleza, postez si o traducere:

      Aş dori de asemenea să precizez următoarele. Biserica Rusă din Catacombe se raporteaza la ROCA [ROCOR] cu dragoste şi deplină încredere. Cu toate acestea, un lucru ramâne de neînţeles pentru creştinii din catacombe: ei nu pot pricepe de ce Biserica noastră, pentru care nu există niciun dubiu că ierarhia sovietică L-a trădat pe Hristos şi este lipsită de har, primeşte în sânul Ei clerici ai Bisericii sovietice păstrându-le poziţia de preot, fără a-i re-hirotoni, ca şi cum aceştia ar avea deja Har. Şi cum clerul şi poporul primesc Har dela ierarhie, iar aceasta a trădat Adevărul si s-a dezbrăcat de Har, de unde atunci au aceşti preoţi Har? Aceasta este gândirea celor care pun astfel de întrebări.
      Răspunsul este simplu. Biserica are autoritatea ca, în anumite cazuri, să aplice principiul pogorământului iconomiei. Sfântul ierarh Vasile cel Mare spunea că, pentru a nu depărta pe mulţi de Biserică, este necesar uneori să îngădui pogorământul şi să nu aplici aplici canoanele în toată acrivia lor. Când Biserica noastră a acceptat în rândul Ei clerici romano-catolici pe poziţia avută, Ea a acţionat conform acestui principiu. Iar Mitropolitul Antonie [Khrapovitsky], lămurind această problemă, a precizat faptul că romano-catolicii păstrează forma exterioară a hirotoniei încă din vremurile apostolice, în vreme ce Harul, pe care biserica romano-catolică l-a pierdut, este primit de cei care se unesc [cu Biserica] din plenitudinea Harului prezent în Biserica Ortodoxă, chiar în momentul în care ei se unesc cu Aceasta. “Forma este umplută de conţinut”, spunea vlădica Antonie.
      Exact în acelaşi fel, în ceea ce priveşte primirea clerului sovietic, aplicăm principiul iconomiei. Si îi primim pe clericii dela Moscova nu ca unii ce ar avea Har, ci ca pe unii care Îl primesc prin însuşi actul unirii [cu Biserica Ortodoxă]. Dar să recunoaştem biserica rău-făcătorilor ca purtătoare şi depozitară a Harului, aceasta, desigur, nu putem face. Pentru că în afara Ortodoxiei nu este Har, iar biserica sovietică s-a deposedat singură de Har.

      Nadajduiesc ca acum se intelege mai limpede ce am vrut sa spun prin “lamureste multe aspecte ecleziologice”. Acest pasaj care contine marturisirea de credinta a celor mai mari mitropoliti ai ROCOR vine in sustinerea comentariului meu din Iunie 1, 2018 la 2:36 pm.

      Apreciază

  9. Pingback: Gheron Sava Lavriotul – răspunsuri la întrebări și îndemn la mărturisirea credinței – Sinaxa de la Satu Mare, 19 mai 2018 – Acta Diurna®

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s