Horepiscopii au fost foarte importanți în Istoria Bisericii, nu sunt o chestiune pasageră și nu au fost destituiți de vreun Sinod Ecumenic sau Local

După cum spuneam în articolul precedent, important este să ne raportăm la Pidalion, nu la diferite surse și povești apărute pe internet, iar raportarea să o facem în mod corect, nu manipulator. Care este subiectul propoziției noastre: horepiscopii !

Se pare că „dascălii” „infailibili” ai „opiniilor argumentate” au uitat asta. Ei citează canoane despre episcopi și apoi manipulează că episcopul Artemie ar fi vinovat că a hirotonit de unul singuri episcopi. ARGUMENTAȚIE FALSĂ. Acesta a hirotonit horepiscopi, ceea ce este canonic – o poate face de unul singur, NU a hirotonit episcopi de unul singur.

SE PARE CĂ SUNTEM ANALFABEȚI NU NUMAI DUHOVNICEȘTE DAR ȘI OMENEȘTE VORBIND. FOARTE TRIST. Iată niște pași de studiu, pe care și un copil din Clasa I ii poate parcurge:

  • Ne axam pe un subiect.
  • Cautam informatii despre acel subiect.
  • Scoatem si selectam informatii strict despre subiect.
  • Apoi facem un poster din ele, ca la scoala.
  • Scriem strict despre acel subiect, nu deviem la alt subiect. Subiectul sunt horepiscopii, NU episcopii.

SUGESTIE: Putem incepe prin a da o cautare (in engleza: find sau search) in Pidalion cu „horepiscop” și apasa tasta ENTER. APOI CU AJUTORUL SAGETILOR, TRECEM CONSECUTIV DIN CAUTARE IN CAUTARE, SI IACA NE-AM INSUSIT CATEVA INFORMATII DESPRE HOREPISCOPI, SAU DESPRE ORICE ALT SUBIECT.

INCERCATI SI VOI: DESCHIDETI

PIDALIONUL

SI CAUTATI CATE CEVA. NU E GREU. Mai ales acum când, prin computer, o putem face atât de rapid! LA JUDECATA VOM FI OSANDITI CA NU AM FOST IN STARE SA FACEM NISTE LUCRURI ACCESIBILE SI COPIILOR! Suntem de plans, si dobitoacele au mai multa intelepciune decat noi!

Repetăm, conform canonului 10 al Antiohiei un episcop poate hirotoni de unul singur un horepiscop.

CANONUL 10
Prezbiterii cei ce sunt în sate ori în politii, sau cei ce se numesc horepiscopi, de ar fi şi luat hirotesie de episcopi, au socotit sfântul sinod ca să-şi cunoască măsurile lor, şi a ocârmui Bisericile cele supuse lor, şi cu grija acestora a se îndestula, şi cu purtarea de grijă, şi a aşeza anagnoşti şi ipodiaconi, şi catehisitori, şi cu înaintarea acestora să se îndestuleze, dar nici prezbiter, nici diacon să îndrăznească a hirotonisi, fără de episcopul cel ce este în cetatea, căreia se supune şi el, şi satul. Iar de ar îndrăzni cineva să calce aceste hotărâte, să se caterisească, şi de cinstea de care se împărtăşeşte. Iar horepiscopul să se facă de episcopul cetăţii, căreia acela se supune.
[Sinod 1, can. 8]

TÂLCUIRE
Porunceşte canonul acesta, că horepiscopii cei aflători prin sate, şi prin mici cetăţi,
de au şi hirotesie de episcop, însă trebuie să-şi păzească hotarele lor, şi să ocârmuiască numai pe Bisericile cele supuse lor, şi să hirotonisească numai anagnoşti, ipodiaconi, şi eforchistişi, adică catehisitori, dar nu şi preoţi, sau diaconi, fără de voia episcopului cetăţii aceleia, sub care sunt supuşi, şi ei şi satele lor. Iar de vor călca aceasta să se caterisească. Vezi şi subînsemnarea canonului al 8-lea al sinodului 1.

Din moment ce Sfântul Vasile cel Mare le scrie o scrisoare horepiscopilor, arătând cum trebuie să păzească rânduielile, vedem cât de importantă era această treaptă. Horepiscopii erau hirotoniți de nevoie, și o nevoie reală se poate resimți și în vremurile noastre de prigoană din partea ereticilor, pentru ca episcopul să aibă ajutor.

Deci horepiscopul se hirotonește canonic de un singur episcop!

Iată aici, în Canonul 89 al Sfântului Vasile cel Mare o relatare care contează în problema horepiscopilor, nu poveștile de pe Wikipedia!

A ACESTUIAŞI CANONICEASCĂ EPISTOLIE
CĂTRE HOREPISCOPI
CANONUL 89

Foarte mă mâhneşte, că au lipsit de aici canoanele Părinţilor, şi s-a izgonit toată scumpătatea din Biserici. (Ceea ce se întâmplă și în zilele noastre, iată cum Sfinții Mari ne-au răspuns la toate frământările – în vremurile noastre de izgonire a scumpătății Bisericii, din moment ce treapta de horepiscop nu a fost destituită, ci doar neutilizată, nefiind nevoie în decursul secolelor de ea, o putem lesne folosi și acum, în vremuri de prigoană, fiind un real ajutor dat unui ierarh al lui Hristos! -n.ed.)  Şi mă tem nu cumva, sporind câte puţin nebăgarea de seamă aceasta, să vină în cea desăvârşită tulburare lucrurile. Pe cei ce slujesc Bisericii, din vechi în Bisericile lui Dumnezeu se politicea un obicei, prin care cu toată scumpătatea ispitindu-i, îi primea şi cu amăruntul se pândea toată petrecerea lor, de nu sunt ocărâtori, de nu-s beţivi, de nu-s îndemânatici către gâlcevi, de îşi povăţuiesc pe tinereţea lor, ca să poată isprăvi sfinţenie, fără de care nimeni va vedea pe Domnul (Evrei: 12,14). Şi aceasta o cercetau prezbiterii, şi diaconii cei ce locuiau împreună cu ei, şi îi mai aduceau la horepiscopi, care primind alegerile de la cei ce mărturiseau adevărat, şi aducând aminte episcopului, aşa îl număra pe slujitor în tagma celor bisericeşti. Iar acum mai întâi dându-ne pe noi în laturi, şi nici a ne mai arăta primindu-vă, la sine-vă aţi oprit toată stăpânia. Apoi şi cu totul lenevindu-vă de lucrul (acesta) prezbiterilor, şi diaconilor aţi dat voie, pe oricare ar voi, fără să se cerceteze viaţa, după împătimirea, cea de rudenie, ori cea din altă oarecare iubire, să grămădească în Biserică pe cei nevrednici. Pentru aceea cu adevărat mulţi slujitori se numără în fiecare sat, iar vrednic de slujirea altarului niciunul, precum mărturisiţi înşivă, lipsindu-vă de bărbaţi întru alegeri. Deci de vreme ce lucrul de aici ajungând la nevindecare, iar mai ales acum, cei mai mulţi de frica recrutaţiei (ostăşiei) se dau pe sineşi slujbei (bisericeşti), de nevoie am venit spre a se reînnoi canoanele Părinţilor. Şi iată scriu vouă să trimiteţi mie descriere (catagrafie) de slujitorii (bisericeşti) al fiecărui sat, şi fiecare de cine s-a băgat, şi în ce fel de viaţă este. Dar să aveţi şi voi la sine-vă acest fel de descriere, ca să se potrivească şi ale voastre cu scrisorile cele ce se vor păstra la noi, şi nimănui să-i fie cu putinţă, a se scrie pe sineşi, când va voi într-însa. Aşa însă după întâiul Indiction, de s-au introdus oarecare de prezbiteri (în Biserică), se vor lepăda între mireni, şi din început li se va face de voi cercetare, şi de vor fi vrednici, să se primească cu a voastră alegere. Curăţiţi dar Biserica, izgonindu-i pe cei nevrednici dintr-însa. Şi de aici, cercetaţi pe cei cu vrednicie, dar nu îi număraţi, mai înainte de a se aduce la noi. Sau, să ştiţi, că mirean va fi, cel ce fără de socotinţa noastră va fi primit în slujba Bisericii.
[Ancira, can. 13; Neocezareea, can. 14; Antiohia, can. 8, 10; Laodiceea, can. 57; Sardica, can. 6]

TÂLCUIRE
Prin epistolia aceasta marele Vasilie prihăneşte pe horepiscopi, cum că au călcat rânduiala cea veche ce se păzea în Biserică. Care era a se cerceta întâi de prezbiteri, şi de diaconi, cei ce vor să se facă slujitori Bisericii, adică ipodiaconii, citeţii şi ceilalţi, de nu sunt ocărâtori, sau beţivi. De îşi înfrânează pornirile cele trupeşti ale tinereţii, şi aşa alegându-i ei, să-i arate horepiscopilor, şi aceştia iarăşi episcopilor, şi cu acest fel de chip să se numere ei în cler. Iar acum, zice, se face cu totul dimpotrivă. Pentru aceasta porunceşte horepiscopilor cum să urmeze.

 

Episcopul Artemie este un episcop prigonit pe nedrept. El este episcop. Cine îi poate interzice sa hirotoneasca canonic fie preoti, fie diaconi, fie  horepiscopi, din moment ce aceasta treapta nu a fost destituita? Episcopul Artemie pur si simplu isi indeplineste atributiile de episcop. De ce sa i se interzica sa isi exercite rolul sau, in mod corect si canonic? Darul episcopului este cel al hirotoniei, iar darul preotului este doar cel al slujirii Sfintei Liturghii și al duhovniciei. Aceste Sfinte Taine și Slujbe ale Bisericii, trebuie să continue. Nu avem de ce să îl prigonim și să îi interzicem să își exercite darul Arhieriei pe care l-a primit de la Hristos, ar însemna să lovim în Biserica lui Hristos, să le punem cătușe slujitorilor Săi!

Atentia trebuie sa fie ca episcopul Artemie sa nu hirotoneasca alti episcopi, pentru a evita schisma, atat!

Iar preotii, monahii si laicii din Romania ingraditi corect de erezia ecumenista nu urmaresc sa fie sub jurisdictia lui, doar sa cerceteze si sa dialoghieze in acord cu Sfintele Canoane despre situatia episcopului Artemie si problematica creata.

Acest articol a fost publicat în Ecumenism, Evenimente cotidiene importante. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s