Update : Parintii aghioriti si parintii semnatari de la sinaxa de la Roman nu sunt sustinatori ai ideilor de tip schismatic, nici ai ereziei prezbiteriane, dupa cum in mod fals afirma unii teologi adepti ai compromisului

Nota redactiei: Acest articol il semneaza parintii aghioriti aflati in acelasi cuget cu Gheron Sava Lavriotul si Gheron Efrem Prodromitul, impreuna cu parintii semnatari de la sinaxa de la Roman, carora li s-au alaturat si alti parinti care nu au fost prezenti la sinaxa.

„Nu există compromis și iconomie în chestiunile de credință, de care depinde mântuirea veșnică a sufletelor oamenilor”.(Sf. Maxim Mărturisitorul)

Parintele Theodoros Zisis, impreuna cu parintele Matei Vulcanescu si altii de un cuget cu ei vor neaparat sa demonstreze in mod mincinos ca parintele Sava si parintii aghioriti si romani in acelas cuget cu el sunt in schisma, pentru a se indreptati pe ei insisi pentru faptul ca au adoptat atitudinea compromisului fata de ierarhii ecumenisti.

Prin urmare, tinem sa precizam:

1. Parintele Theodoros Zisis si cei care cugeta la fel ca el se contrazic pe ei insisi cand spun pe de o parte ca episcopii nu se contamineaza de erezie prin faptul ca se afla in comuniune cu cei care au legiferat ecumenismul la pseudo-sinodul din Creta, si pe de alta parte spun ca “îngrădirea de erezie are rolul de a nu încuraja în erezia lui pe episcopul ce învață erezia, de a protesta și de a nu fi părtași la învățătura lui eretică”. Recunosc ca ingradirea de erezie are rolul de a ne feri de partasie cu erezia, dar spun ca episcopii care se afla in comuniune cu ereticii nu se contamineaza de erezie, adica nu au partasie cu erezia. Contrazicerea este flagranta, si oricine a citit epistolele Sfantului Teodor Studitul, poate vedea cu usurinta ca are loc contaminarea de erezie pentru toti cei care sunt in comuniune cu ereticii, indiferent daca ereticii au fost sau nu condamnati de un sinod, deoarece stim ca episcopii care au legiferat sinodul adulter din vremea Sfantului Teodor Studitul, nu fusesera condamnati inca de un de sinod.

2.Fragmentele din scrisorile Sfantului Teodor Studitul sunt foarte elocvente, aratand ca orice comuniune cu erezia nu are indreptatire. Iata numai un exemplu:

„Să intri singur în comuniune cu ereticii este o lucrare de bună voie, iar dacă cineva a făcut asta din frică –aceasta fiind întrebarea ta – nici în acest caz el nu poate avea îndreptăţire. Căci spus este: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul” (Mt. 10:28), ci temeţi-vă de Dumnezeu, Care poate şi trupul, şi sufletul să-l arunce în gheena focului veşnic. Aţi auzit? Cu adevărat întreaga lume nu este vrednică de un suflet care se păzeşte pe sine a nu fi părtaş nici la comuniunea eretică, nici la toată răutatea.” [Epistola 32(91). Către fiul Taleleu]

3.Mai mult, Sfantul Teodor Studitul, in acelas cuget cu alti Sfinti Parinti, ne arata foarte clar ca unii ca acestia (care au comuniune cu eretici, fie ei si necondamnati de un sinod) nu sunt decat niste vrajmasi ai lui Dumnezeu.

Nu noi ii numim asa, faptele lor ii arata.

„Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş​”. 

4.Nu suntem adepti ai ereziei prezbiteriane, intrucat noi nu sustinem ca Biserica trebuie sa fie formata doar din preoti, fara episcopi. Ii vom sustine cu toata convingerea pe viitor (daca se vor arata) pe acei episcopi care marturisesc pana la capat, chiar daca asta ar putea sa insemne ca vor fi alungati si prigoniti pentru marturisirea lor. Nu sustinem ca nu trebuie sa ascultam de ierarhi, ci din contra, dar trebuie sa ascultam de aceia care marturisesc ortodoxia, dar nu doar cu vorba, ci si cu fapta.

“Așadar, dacă monahi sunt unii în vremurile de acum, să arate prin fapte. Iar fapta monahului este ca nici din întâmplare să nu sufere înnoirea Evangheliei, ca nu cumva, punând înaintea mirenilor pilda sa, să le dea motiv pentru erezie și pentru împărtășirea cu ereticii, spre a lor pierzanie.“ – [Epistola 39. Către egumenul Teofil]

Vom asculta de acei episcopi, daca ei exista, desi deocamdata pot fi nestiuti de noi, daca vor iesi in fata, sa marturiseasca. Daca nu, dupa modelul Sfantului Maxim Marturisitorul, noi doar vrem sa ne ferim de intinare si sa marturisim. Nicidecum nu facem schisma, intrucat noi doar aplicam Canonul 15.

5.Daca ierarhii pe care ei ii numesc luptatori si marturisitori (Serafim de Pireu, Onufrie, Longhin*  etc.) fac compromisuri neingaduite cu ereticii, noi ce vina avem ca atragem atentia ca nu e bine ce fac?

Un alt episcop , considerat un mare  marturisitor de catre de neo-ecumenisti este Damianos, Arhiepiscopul Sinaiului. Trebuie sa luam aminte insa, ca, desi el a semnat de curand o marturisire ortodoxa foarte buna in principiu, totusi, cu cateva luni inainte, a luat parte la lucrarile adunarii reprezentantilor de frunte ai tuturor religiilor lumii chiar in manastirea sa, Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai. Vedeti imaginile din articolul:

https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2018/02/07/priviti-ce-fel-de-marturisitor-este-episcopul-damianos/ .

Arhiepiscopul Damianos nu poate fi in niciun caz un mare marturisitor. Deocamdata suntem rezervati in privinta lui din cauza abordarilor contradictorii fata de erezia ecumenista. Trebuie sa fim atenti pe viitor, sa vedem daca este marturisitor autentic, sau doar fatareste ortodoxia. Mai mult, cineva, vrand sa-l disculpe pe Damianos, a afirmat ca in interiorul manastirii este si o geamie, unde a slujit un timp un imam, tocmai pentru a rezista acea manastire in mijlocul musulmanilor, sub pretextul ca altfel stapanirea va da manastirea coptilor. Un astfel de compromis nu este ingaduit, intrucat pana si batranii si copiii s-au opus in trecut patrunderii turcilor in satele din Farasa. Vedeti mai pe larg aici. Cu atat mai mult trebuia sa se opuna un episcop ortodox! Ce incredere putem sa avem in arhiepiscopul Damianos dupa toate acestea? Ar trebui sa dea dovada de o cainta adevarata si o reparare a greselilor sale, proportional cu gravitatea lor.

6.Cum vor condamna sinodul din Creta si pe eretici, acei episcopi considerati de catre unii mari marturisitori, daca acestia pastreaza comuniunea cu ecumenistii?

7.Ei sunt cei care incheie compromisuri si intelegeri cu ecumenistii (“Vai acelora!” – ne atentioneaza Sfantul Efrem Sirul), si tot ei sunt cei care ne prigonesc, desi nu sustinem altceva decat au sustinut Sfintii Parinti, adica sa ne ferim de a intra in comuniune cu erezia.

8.Parinte Theodoros Zisis, sustineti cumva hula ca Sfantul Maxim a fost adept al ereziei prezbiteriane atunci cand a marturisit ca nu va fi in comuniune cu nicio patriarhie si niciun episcop, deoarece la vremea aceea cu totii erau intinati de erezia monotelita?

9.Cel care vrea sa marturiseasca credinta pana la capat se fereste de orice partasie cu erezia.

10.Comparati ierarhii actuali despre care spuneti ca sunt marturisitori (desi in practica nu se vede) cu Sfintii Parinti care si-au primejduit viata pentru a nu avea nicio partasie si pentru a nu face niciun compromis care sa contribuie la dainuirea invataturilor pierzatoare de suflet.

11.Tot Sfintii Parinti spun ca ereticii de multe ori pe fata spun ceva si fataresc ortodoxia, iar prin faptele lor sustin erezia, avand o atitudine fatarnica, duplicitara, pentru a castiga diferite favoruri din partea stapanirii si slava oamenilor. Iata un citat de la Sfantul Atanasie cel Mare, care ne invata sa fugim de unii ca acestia:

„Fugiţi de cei care, prefăcându-se că nu sunt de acord cu Arie, de fapt slujesc împreună cu cei care îl urmează”

12.Cu privire la episcopii si Bisericile Locale care nu au fost la sinodul din Creta, atragem atentia ca degeaba au respins sinodul din Creta ca panortodox, daca nu l-au respins ca eretic.

 

Prezentam mai jos situatia Bisericilor Locale care nu au participat la Creta, dar spun ca resping sinodul ca nefiind panortodox, fara sa il condamne ca eretic.

Episcopii bulgari slujesc constant cu episcopii romani care au aprobat unanim (pe fata sau tacit) sinodul din Creta. Patriarhul Neofit incheie intelegeri cu papistasii.

Patriarhul Georgiei il primeste pe Papa Francisc.

Episcopi antiohieni impreuna cu episcopi georgieni si episcopi din patriarhia Alexandriei au semnat acorduri cu ereticii monofiziti si cu Papa Francisc

Patriarhul Ierusalimului participa la diferite manifestari ecumeniste, este adept al ecumenismului total, inclusiv al ratacirilor dracesti orientale ale lui Dalai Lama si pe deasupra aproba sionismul.

Sinodul Rusiei reunit recent a ratificat inca o data Declaratia eretica de la Havana, care se vrea a fi un pas spre “restabilirea unitatii pierdute a crestinilor” (adica a ortodocsilor cu ereticii) si desi se prevede respingerea uniatiei, pentru ca ecumenismul sa imbrace o masca cat mai ascunsa, se admite ca aceasta declaratie a contribuit la restabilirea pacii si salvarea de vieti omenesti in Orientul Mijlociu. Unde s-a mai vazut ca Sfintii Parinti sa faca intelegeri cu ereticii si sa stea la masa cu acestia pentru vreo intelegere de orice fel?

 

Multi vor spune ca astfel de acorduri cu ereticii se faceau si inainte de sinodul din Creta, si atunci erau foarte grave, dar dupa sinodul din Creta, acesti episcopi si Biserici Locale care nu au participat, trebuiau sa respinga sinodul din Creta si sa il condamne ca eretic, marturisind in primul rand cu fapta, prin dezicerea de orice fel de mainfestari ecumeniste. Ori ei, prin acest ecumenism halucinant pe care il sesizam cu totii, demonstreaza contrariul, si anume ca aplica si sunt in acelasi cuget cu deciziile sinodului din Creta, desi in mod mincinos se fac ca il resping. Ce schisma facem oameni buni cand constatam ca ierahii nostrii fac acorduri cu ereticii? Cu ce gresim aratand aceste fapte?

 

*Cateva precizari despre Prea Sfintitul Longhin:

Ce indreptatire are Prea Sfintitul Longhin sa il pomeneasca in sobor arhieresc pe acest eretic si inainte-mergator al antihristului Kirill? Dar si Onufrie este ecumenist, doar stim ca participa la rugaciuni interconfesionale si nu se dezice de acestea. Ce vina avem noi daca acestea sunt faptele lor, nu noi i-am pus sa faca ceea ce fac.

Daca Prea Sfintitul Longhin se va ingradi de erezie si de orice partasie cu ea, va fi cu adevarat un episcop vrednic. In situatia de fata, faptele arata contrariul. Prea Sfintitul Longhin a fost ridicat la rang de arhiepiscop de un ierarh ecumenist, cu incuviintarea ereziarhului Kirill. Onufrie este ecumenist, chiar daca uneori spune mincinos ca apara credinta, actiunile sale ecumeniste concretizate prin ecumenismul interconfesional si impreuna-slujirile cu Kirill sunt dovezi zdrobitoare.

Adeptii compromisului au facut din iconomie regula, desi iconomia aceasta nu este obligatorie, dupa cum am demonstrat, ba mai mult se poate transforma intr-o rea iconomie, daca se face prilej de toleranta, incurajare si raspandire a ereziei.

 

Concluzie: Nu avem de ce sa ne temem de acesti “talcuitori” si “inovatori” ai predaniei. Adevarul este invederat si usor de constatat. Hristos va fi intotdeauna cu aceia care se feresc pe sine de orice partasie cu erezia.

 

“ -Totuşi, eu vreau să cunosc mărturisirea voastră, pe care se întemeiază, ziceţi voi, unitatea întregii Biserici. Dacă ea nu se împotriveşte Adevărului, nu voi mai rupe comuniunea cu voi. Apoi, văzând că această mărturisire a lor se îndepărta de Adevăr, Sfântul Maxim nu a primit să semneze. Apoi a continuat:

-Dacă de dragul iconomei credința mântuitoare (ortodoxă) se amestecă cu credința mincinoasă (erezia), acest soi de așa zisă iconomie este totală despărțire de Dumnezeu, nu unire.

…

Zis-au lui:

– Dar ce vei face, de vreme ce cei din Roma sunt uniţi cu cei din Constantinopol? Căci aseară au sosit de la Roma două delegaţii şi mâine dimineaţă, în ziua duminicii, se vor împărtăşi cu Patriarhul din Preacuratele Taine. Cuviosul răspunse:

– Chiar dacă tot Universul va fi în comuniune cu Patriarhul, eu nu voi fi în comuniune cu el. Precum ştiu că Sfântul Duh prin Apostolul Pavel spune că îngerii înşişi vor fi anatema dacă ar propovădui într-alt chip, aducând ceva nou în credinţă (Galateni 1,8).”

Fragmente din procesul Sfantului Maxim Marturisitorul