Din Canoanele apostolice despre părtășia cu ereticii:
CANONUL 64 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU NECRESTINII ŞI ERETICII)
Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, să se şi caterisească şi să se şi afurisească. (7, 45, 70, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 6, 29, 33, 37, 38 Laod.)
CANONUL 10 apostolic (OSÂNDIREA COMUNIUNII CU CEI AFURISIŢI)
Dacă cineva s-ar ruga, chiar şi în casă, împreună cu cel afurisit (scos din comuniune), acela să se afurisească. (11, 12, 32, 45, 48, 65 ap.; 5 sin. 1 ec; 2 Antioh.; 9 Cartag.)
CANONUL 45 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU ERETICII)
In Pidalion la canonul 45 se prevede ca preotul, episcopul sau diaconul daca s-ar ruga cu ereticii sa se afuriseasca, dar daca a dat voie ereticilor sa savarseasca ca si cler ceva sa se cateriseasca: ”Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârşească ceva ca clerici (să săvârşească cele sfinte), să se caterisească.”
Talcuire: ‘’ Canonul acesta randuieste, ca oricare Episcop, sau prezbiter, sau diacon daca numai impreuna s-ar ruga , dar nu si impreuna ar Liturghisi, cu ereticii, sa se afuriseasca. Ca cel ce impreuna se roaga cu afurisitii (precum acest fel sunt ereticii) trebuie impreuna se roaga cu afurisitii (precum acest fel sunt ereticii) trebuie impreuna a se afurisi si el, dupa Canonul 10 al acestora-si Apostoli. Iar daca au iertat ereticilor acestora sa lucreze vreo slujire, ca clericii, sa se cateriseasca. Fiindca orice cleric va liturghisi(impreuna liturghisi) cu cel caterisit(precum unii ca acestia sunt si ereticii, dupa Canonul 2 si 4 al Soborului 3) impreuna se cateriseste si el, dupa al 11-lea al Apostolilor. Ca se cuvine pe eretici sa-I uram si sa ne intoarcem fetele despre ei, dar nu candva si sa ne rugam impreuna cu ei, sau sa iertam lor a lucre vreo slujire Bisericeasca, ori ca niste clerici, ori ca niste ierei.’’ (10, 11, 46, 64 ap.; 2, 4 sin. UI ec; 6, 9, 32, 33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex.)
CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)
Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Vcliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul? (II Cor. 6,15). (47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)
CANONUL 58 apostolic (ÎNDATORIREA CLERULUI DE A CATEHIZA ŞI PREDICA)
Episcopul sau presbiterul arătând nepăsare (neglijând) clerului sau poporului şi neînvăţându-i pe aceştia dreapta credinţă, să se afurisească, iar stăruind în nepăsare şi în lenevie, să se caterisească. (19 TruL; 11 Sard.; 19 Laod.; 71, 121, 123 Cartag.)
CANONUL 70 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU IUDEII)
Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare din catalogul (rândul) clericilor ar posti cu iudeii, sau ar prăznui (ar serba, ar ţine) sărbătorile cu ei, sau ar primi de la ei darurile de sărbătoare, precum azimele sau ceva de acest fel, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se afurisească. (7, 64, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 29, 37, 38 Laod.; 51, 73, 106 Cartag.)
CANONUL 71 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CULTICE CU PĂGÂNII ŞI IUDEII)
Dacă vreun creştin ar duce untdelemn sau ar aprinde lumânări la templul păgânilor sau la sinagoga iudeilor, în sărbătorile lor, să se afurisească. (7, 64, 70 ap.; 11, 94 Irul.; 7, 24 Ancira; 1 Antioh.; 29, 37, 38, 39 Sard.; 21 Cartag.)
6 Laod.
ERETICII SĂ NU INTRE ÎN BISERICĂ
Nu este îngăduit ereticilor să intre în casa lui Dumnezeu dacă stăruie în eres.
10, 45, 64 ap.; 2, 4 sin. III ec; 9, 32,33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex
Ce spun Sfintii Parinti despre Episcopii eretici:
Sfântul Teofan Zăvorâtul:
„Fie se pronunţă, fie nu se pronunţă asupra învăţăturii şi numelui tău anatema, tu deja eşti căzut sub ea atunci când cugeţi cele potrivnice Bisericii şi stărui în această cugetare.”
Sfântul Maxim Mărturisitorul:
”Biserica Sobornicească nu este o anume Biserică sau adunarea Bisericilor locale, care s-au îndepărtat de Adevăr, ci este cea care păstrează ”mărturisirea dreaptă și mântuitoare a credinței în Hristos.”
„Dacă, de dragul iconomiei, împreună cu credinţa cea rea este suprimată şi credinţa mântuitoare, atunci o astfel de formă de pretinsă iconomie este de fapt o separare totală desăvârşită de Dumnezeu şi nu o unire”.
„Vă rog să fiţi aspri şi neînduraţi faţă de orice ar putea să ajute la dăinuirea credinţei lor nebuneşti, căci socotesc ură faţă de oameni şi despărţire de Dumnezeiasca dragoste ajutorul dat rătăcirii ereticeşti spre mai mare pierzanie a celor ce se ţin de această rătăcire”
Cat priveste lucrarea celor ce singuri s-au blestemat prin partasia cu erezia, Sfantul Maxim Marturisitorul se intreba retoric:
“Aceia ce fel de taină săvîrşesc? Apoi ce duh vine asupra acelora care se hirotonisesc de unii ca aceia?”
Sfântul Vasile cel Mare:
„De cei care arată că mărturisesc credinţa ortodoxă, dar sunt în unire cu cei care i se împotrivesc, dacă după mustrare nu vor întrerupe această unire, de aceia trebuie nu numai să te desparţi, dar nici fraţi nu se cuvine să-i mai numeşti”
”Trebuie să evităm orice părtășie cu ei (cu ereticii) și să le respingem cuvintele ca unele ce sunt otravă pentru suflete.”
Sfântul Teodor Studitul:
“Hrisostom ii expune cu glas tare nu numai pe eretici, ci si pe cei care sint in comuniune cu ei ca vrajmasi ai lui Dumnezeu.”
„Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş”
“Avem poruncã de la însusi Apostolul Pavel cã, atunci cînd cineva învatã ori ne sileste sã facem orice alt lucru decat am primit si decat este scris de canoanele Sinoadelor ecumenice si locale, acela urmeazã a fi osîndit, ca nefãcînd parte din clerul sfintit. Nici un sfant nu a încãlcat legea lui Dumnezeu; dar nici nu s-ar fi putut numi sfant, dacã ar fi cãlcat-o.”
„În legătură cu cele rânduite de Sfinţii Părinţi trebuie spus că nici a petrece, nici a mânca, nici a cânta împreună, nici a avea vreo părtăşie cu ei nu am primit, ci ‹‹Vai!›› se rosteşte asupra celor care au părtăşie cu ei, fie şi doar la mâncare sau băutură sau simplă relaţie.”
„Unii au suferit un naufragiu desăvârşit în materie de credinţă, iar alţii, dacă totuşi nu s-au înecat prin gânduri rătăcite, totuşi mor din cauza comuniunii cu erezia”
“Așadar, dacă monahi sunt unii în vremurile de acum, să arate prin fapte. Iar fapta monahului este ca nici din întâmplare să nu sufere înnoirea Evangheliei, ca nu cumva, punând înaintea mirenilor pilda sa, să le dea motiv pentru erezie și pentru împărtășirea cu ereticii, spre a lor pierzanie.“
”Niciun sinod al ierarhilor ortodocși nu este canonic, dacă nu păzește cu totul, Sfintele Canoane instituite.”
”Cei care nu acceptă toate rânduielile canonice ale Sfintelor Sinoade, nu sunt pe deplin ortodocși, chiar dacă cred drept în toate dogmele ortodoxe.”
Sfântul Apostol Iacov:
”Cel ce se arată că este prieten al lor (al ereticilor), vrăjmaș al lui Dumnezeu este” (Iacov IV,4).
Sfântul Efrem Sirul:
„Vai acelora care se întinează cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeieştile Scripturi! Vai de cei care murdăresc sfânta credinţă cu eresuri sau încheie vreo înţelegere cu ereticii!”
Sfântul Marcu al Efesului:
„Toţi Dascălii Bisericii, toate Soboarele şi toate Dumnezeieştile Scripturi ne îndeamnă să fugim de cei ce cugetă diferit şi să oprim comuniunea cu aceştia”
„Se învinovăţeşte acela care îl pomeneşte ca arhiereu ortodox pe acest papa şi pe cei ce-l vor urma în eres, şi latino-cugetătorul trebuie privit ca un trădător al credinţei. Prin urmare, fugiţi de aceşti lupi, fraţilor, ca şi de împărtăşirea cu ei, pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni”.
”Fugiţi, fraţilor! Fugiţi de părtăşia cu cele de neîmpărtăşit, şi de pomenirea celor de nepomenit! Iată eu, Marcu păcătosul, vă spun că oricine pomeneşte pe papa ca pe un ierarh ortodox este vinovat. Iar cel ce cugetă dogmele latinilor (papistaşilor), cu latinii se va judeca şi se va socoti vânzător al Credinţei.”
Sfântul Grigorie de Nissa:
”Cand credinciosii si preotii pomenesc un episcop eretic, ei nu se adreseaza Tatalui ceresc, ci lui satan insusi”.
Sfântul Ioan Gură de Aur:
„De aceea v-am amintit adesea despre ereticii cei fără de Dumnezeu şi vă rog şi acum: să nu aveţi nici un fel comuniune cu ei – să nu mâncaţi cu ei, să nu beţi, să nu legaţi prietenii, nici relaţii, nici dragoste, nici pace. Căci dacă cineva se învoieşte cu ereticii în acestea, acela se face străin de Biserica Sobornicească”.
„Dacă episcopul tău este eretic, fugi, fugi, fugi ca de la foc şi ca de la un şarpe”
”Dacă cineva contraface o mică parte a chipului regelui pe moneda regală, în felul acesta o falsifică; la fel și în credința cea adevărată, acel care va schimba chiar cât de puțin în ea, o vatămă pe toată. Căci dacă pe de o parte, dogma este răstălmăcită, și înger de-ar fi, să nu-l credeți. Nimic nu folosește viață virtuoasă, dacă credința nu este sănătoasă.”
”Și eu, iarăși, vă voi spune cele asemănătoare: Vedeți să nu vă înșele careva, nici din cei dinăuntru (bisericii), nici din cei dinafară, nici episcopi, nici preot, nici diacon, nici citeț, sau oricare ar grăi cele strâmbe. Ei vor veni la voi în haine de oi, dar pe dinlăuntru vor fi lupi răpitori. Au înfățișarea dreptei credințe, dar tăgăduiesc puterea ei.”
Sfantul Ioan Gură de Aur, tâlcuind cuvântul Apostolului Pavel: ”Dacă cineva va binevesti vouă, altceva decât ați primit, să fie anathema.”, observă că apostolul ”Nu a zis că, dacă propovăduiesc împotrivă, sau leapădă totul, ci chiar și ceva foarte mic dacă v-ar binevesti în afara celor primite, chiar dacă din întâmplare vor fi mișcați, anathema să fie.”
Sfântul Atanasie cel Mare:
„Fugiţi de cei care, prefăcându-se că nu sunt de acord cu Arie, de fapt slujesc împreună cu cei care îl urmează”
Sfântul Ipatie de Rufinian:
„Cum am aflat că [Patriarhul Nestorie] spune erezii despre Dumnezeu, am încetat orice comuniune cu el şi nu-i mai pomenesc numele; pentru că nu este episcop”.
Sfântul Apostol Pavel:
“De omul eretic, după prima şi a doua mustrare depărtează-te, ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit”
Sfântul Ciprian al Cartaginei:
“Dacă episcopul care este pomenit in Biserica este eretic, dar oamenii nu-l consideră astfel, atunci o astfel de rugăciune Îl insultă pe Hristos Domnul, care nu poate fi parte din minciună. Oricine se împărtășește intr-o biserică unde este pomenit un episcop eretic, chiar dacă preotul acelei biserici învață ortodox, o astfel de împărtășire nu rămâne fără urmări. Acel om va avea parte la Judecata de Apoi cu episcopul eretic, in fundul iadului.”
Sfântul Ignatie Teoforul:
„Dacă episcopul tău ar învăţa orice în afara orânduielii date, chiar de trăieşte în curăţie, sau de săvârşeşte semne, sau de prooroceşte, să îţi fie ţie ca un lup în blană de oaie, căci lucrează nimicirea sufletelor”
”De aceștia (de eretici) trebuie să fugiți ca de fiare (…). Trebuie să vă feriți de ei, fiindcă mușcăturile lor sunt greu de vindecat.”
”Tot cel ce se pronunță împotriva celor hotărâte, chiar dacă ar fi vrednic de crezare, chiar dacă ar posti, chiar dacă ar trăi în feciorie, chiar dacă ar face minuni, să-ți fie lup în piele de oaie, care lucrează stricarea oilor.”
”Un episcop care a devenit eretic nu mai este episcop, dar dacă credincioșii continuă să-l considere pe el episcop ortodox, dacă continuă să vină la slujbele din bisericile ce îl pomenesc pe el, să primească “darurile” sau „binecuvântările” lui, atunci vor cădea cu toții în afara Bisericii.”
Sfântul Nichifor Mărturisitorul:
”Vă sfătuim, că în bisericile luate în stăpânire de eretici să se intre ca într-o simplă casă și să se cânte numai din nevoie, așezându-se cruce la mijloc, iar în altar nici să nu se intre, nici să se tămâieze, nici să se săvârșească rugăciune, nici să se aprindă candele și lumânare.”
Cuviosul Ghenadie Scholarul:
”Să nu facem nici măcar tovărășie cu cei care au schimbat cugetul Dreptei Credințe.”
Sfântul Valsamon arată că de eretici:
”trebuie să ne scârbim ca și de niște întinăciuni și să nu avem legături cu ei.”
Sfântul Chiril, Patriarhul Ierusalimului:
”Fugi, dar, de necucernicie și nici măcar să nu-l saluți pe unul ca acesta ca să nu fi părtaș la faptele cele neroditoare ale întunericului (Efeseni V, 11); și nici să nu te amesteci (cu ereticii), nici să nu voiești să intri în discuție cu ei.”
”Mai înainte ereticii își mărturiseau rătăcirea lor pe față; acum însă este plină Biserica de eretici ascunși. Oamenii s-au lepădat de Adevăr, și neadevărul le încântă urechile. Se grăiește ceva care desfată urechile? Toți oamenii ascultă cu plăcere. Se grăiește ceva folositor sufletului? Toți se îndepărtează. Cei mai mulți oameni s-au lepădat de învățăturile cele drepte; este ales răul mai mult decât binele. Aceasta este deci “lepădarea de credință”
Sfântul Gherman cel Nou al Constantinopolului, într-o scrisoare de a sa, din 1229, îi îndemna pe ortodocșii din Cipru:
“Fugiți cu grăbire, depărtându-vă de preoții care s-au plecat stăpânirii latine. Să nu vă adunați cu ei în biserică, nici să nu primiți din mâinile lor vreo binecuvântare. Fiindcă este mai bine să vă rugați lui Dumnezeu, singuri în casele voastre, decât să vă adunați în biserică, dimpreună cu slugarnicii latino-cugetatori.”
Sfântul Nicodim Aghioritul:
”Se cuvine să ne îngrădim pe noi înșine și să ne separăm de episcopii care în chip vădit, stăruie în greșeală, privitor la cele ce țin de Credință și de Adevăr, așadar se vădesc a fi eretici sau nedrepți.”
Sfântul Chiril al Alexandriei:
”Dacă cineva schimbă ceva în sfintele și dumnezeieștile dogme patristice, acest lucru nu trebuie sa-l luăm drep clarviziune, ci drept crimă și abatere de la dogmă și păcătuire împotriva lui Dumnezeu.”
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea I-a
ПРЕПОДОБНИ ЈУСТИН ЋЕЛИЈСКИ, ПРАВОСЛАВНА ЦРКВА И ЕКУМЕНИЗАМ. ИЗДАВАЧ: МАНАСТИР ХИЛАНДАР. Друго издање, 1995, стр. 19, 20:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a II-a
Преподобный Иустин (Попович), Православная Церковь и экуменизм, ISBN 5-88060-058-0, Фонов СП., перевод, 2005; Диакон Андрей Кураев, сопроводительная статья, 2005; Обложка, Любавина А.В., 2005; «Паломник», 2005, стр. 64, 226:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a III-a
SFÂNTUL JUSTIN POPOVICI, BISERICA ORTODOXĂ ȘI ECUMENISMUL. Coperta I: Mitropolitul Amfilohie Radovici al Muntenegrului, citind rugăciunile de dezlegare sîrbilor uciși în Kosovo, sub supravegherea trupelor NATO. Coperta IV: Icoana Sfîntului Iustin Popovici (25 martie 1894 – 25 martie 1979), pictată la Mănăstirea Celie, în 1985. ISBN: 973-0-02706-4. Editor: monahul Filotheu Bălan. Traducere din limba sîrbă de Adrian Tănăsescu, Mănăstirea Sfinții Arhangheli – Petru Vodă, 2002, Ediția electronică, p. 34:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a IV-a
Icoana Maicii lui Dumnezeu – Potirul Nesecat:

Trupul Domnului Hristos întrupat, pe care El l-a luat din Preasfînta Născătoare de Dumnezeu și de la Duhul Sfînt, și trupul Său din Sfînta Împărtășanie, precum și trupul Său ca Biserică, toate acestea sînt, la urma urmelor, un trup unic și a-tot-mîntuitor. Fiindcă Domnul Iisus este Același, ieri, și azi și în veci (Evrei 13:8).
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a V-a
ПРЕПОДОБНИ ЈУСТИН ЋЕЛИЈСКИ, ДОГМАТИКА ПРАВОСЛАВНЕ ЦРКВЕ. Православна Философија Истине. ТОМ III. ЕКЛИСИОЛОГИЈА – УЧЕЊЕ О ЦРКВИ, Свом душом сматрам за велику милост Божију, Што је мене недостојног Тросунчани Господ, Удостојио да одмуцам Богочовечанске истине Његове, У овој „Православној Философији Истине“. Зато молим читаоце њене: Поклонимо се Оцу, И Сину Његовом и Светом Духу, Светој Тројици у Једној Суштини, Са Серафимима кличући: Свет си, Свет, Свет, Господе! Слава Теби! На Светог Фотија Великог, 6/19 фебр. 1976. године, ЦРКВА СВИХ СВЕТИХ. Пресвета Богородица у Цркви:
http://svetosavlje.org/biblioteka/AvaJustin/DogmatikaPravoslavneCrkve/DogmatikaPravoslavneCrkve372.htm accesibil, pentru ultima dată, la data de 9 august 2014 ora 22:49:44
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a VI-a
СОБРАНИЕ ТВОРЕНИЙ ПРЕПОДОБНОГО Иустина (Поповича). Пневматология. Эсхатология, «Паломник», Mосква, 2007, Часть пятая. Церковь – непрестанная Пятидесятница. Пневматология, Церковь всех святых. Пресвятая Богородица в Церкви, pp. 300 – 301:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a VII-a
PÈRE JUSTIN POPOVITCH, PHILOSOPHIE ORTHODOXE DE LA VÉRITÉ. DOGMATIQUE DE L’ÉGLISE ORTHODOXE. L’ÉGLISE COMME PENTECÔTE PERMANENTE (Pneumatologie). LE DIEU-HOMME COMME JUGE (Eschatologie). Traduit du serbe par Jean-Louis Palierne. TOME CINQUIÈME, Editions L’Age d’Homme, Lausanne, 1997, L’EGLISE DE TOUS LES SAINTS, La très-sainte Déipare dans l’Eglise, pp. 317-318:
https://books.google.ro/books?id=Jao8vQLPp0kC&lpg=PP1&hl=ro&pg=PA317#v=onepage&q&f=false
https://books.google.ro/books?id=Jao8vQLPp0kC&lpg=PP1&hl=ro&pg=PA318#v=onepage&q&f=false
______________________________________
P. G. 77, c. 996C:
https://books.google.ro/books?id=EHHFYVtA7mYC&hl=ro&pg=PR454#v=onepage&q&f=false
τὴν ἀειπάρθενον Μαρίαν, δηλονότι τὴν ἁγιαν Ἑκκλησιαν = Mariam semper Virginem, sanctum videlicet [Dei] templum = Pururea Fecioara Maria, mai exact Sfânta [lui Dumnezeu] Biserică
Demande urgente de prière pour Jean-Louis Palierne (03/11/2007):
http://stmaterne.blogspot.ro/2007/11/demande-urgente-de-prire-pour-jean.html
In memoriam Jean-Louis Palierne 26/12/1930 – 07/11/2007:
http://stmaterne.blogspot.ro/2007/11/in-memoriam-jean-louis-palierne.html
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a VIII-a
PĂRINTELE JUSTIN POPOVICI, FILOSOFIA ORTODOXĂ A ADEVĂRULUI. DOGMATICA BISERICII ORTODOXE. BISERICA CA O CINZECIME CONTINUĂ (Pnevmatologie). DUMNEZEU-OMUL CA JUDECĂTOR (Eshatologie). Tradusă din sârbă de Jean-Louis Palierne. TOMUL AL CINCILEA, Editura L’Age d’Homme, Lausanne, 1997, BISERICA TUTUROR SFINȚILOR, Prea-sfânta Născătoare-de-Dumnezeu în Biserică, p. 317:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a IX-a
Prea-sfânta Născătoare-de-Dumnezeu = Maica lui Dumnezeu este Biserica lui Dumnezeu și Biserica lui Dumnezeu este Maica lui Dumnezeu = Prea-sfânta Născătoare-de-Dumnezeu :
Prea-înțeleptul mărturisitor al adevărurilor dumnezeu-omenești despre prea-sfânta Născătoare de Dumnezeu, sfântul Chiril al Alexandriei, a spus despre ea că este „sfânta Biserică”[1]. Sfântul Chiril a stabilit o legătură între persoana prea-sfintei Născătoare de Dumnezeu și noțiunea de Biserică – τὴν ἔννοιαν τῆς’ Εκκλησίας. Este de neconceput Biserica, și nu poate exista, fără prea-sfânta Mamă (Maică) a lui Hristos Mântuitorul nostru. Prea-sfânta Născătoare de Dumnezeu este Biserica și Biserica este prea-sfânta Născătoare de Dumnezeu.
În Cer Prea-sfânta Născătoare-de-Dumnezeu se numește „Cea-plină-de-Har”. Este numele pe care Sfântul Arhistrateg al Puterilor Cerești, i l-a atribuit de la Sfânta Treime. Este numele Ei Evanghelic[3]. În acest nume găsim întreaga iubire de oameni a Prea-sfintei Treimi pentru neamul omenesc.
Maica lui Dumnezeu = Biserica lui Dumnezeu = Biserica Ortodoxă și Biserica Ortodoxă = Biserica lui Dumnezeu = Maica lui Dumnezeu
Ἱστορικήν ὀνομασίαν τοῦ Μήτηρ τοῦ Θεοῦ = Istorica denumire a Maicii lui Dumnezeu = Istorica denumire a Bisericii lui Dumnezeu = Istorica denumire a Bisericii Ortodoxe = numele pe care Sfântul Arhistrateg al Puterilor Cerești, Arhanghelul Gavriil, i l-a atribuit în numele Sfintei Treimi la Bunavestire = numele cu care este numită în Cer Prea-sfânta Născătoare-de-Dumnezeu = „Cea-plină-de-Har”
Μήτηρ τοῦ Θεοῦ = Maica lui Dumnezeu = Biserica lui Dumnezeu = Ἡ Ἐκκλησία τοῦ Θεοῦ = Ἡ Ὀρθόδοξος Ἐκκλησία = Biserica Ortodoxă și Ἱστορικήν ὀνομασίαν τοῦ Μήτηρ τοῦ Θεοῦ = Denumirea istorică a Maicii lui Dumnezeu = Denumirea istorică a Bisericii lui Dumnezeu = Denumirea istorică a Bisericii Ortodoxe = „Cea-plină-de-Har” = „Κεχαριτωμένη” = „Благодатная” = „Благодатна”
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a X-a
ἱστορικήν ὀνομασίαν = istorica (ἱστορικήν) denumire (ὀνομασίαν):
A GREEK ENGLISH LEXICON COMPILED BY HENRY GEORGE LIDELL, D. D. AND ROBERT SCOTT D. D. REVISED AND AUGMENTED THROUGHTOUT WITH THE COOPERATION OF PROFESSOR DRISLER, OF COLUMBIA COLLEGE, NEW YORK. EIGHT EDITION, NEW YORK: HARPER & BROTHERS, FRANKLIN SQUARE. 1897, p. 713:
http://logeion.uchicago.edu/index.html#ἱστορικήν
https://archive.org/stream/greekenglishlexi00lidd_2#page/713/mode/1up
ἱστορέω = a învăța sau a cunoaște prin întrebare, prin cercetare
ἱστορία = o învățare sau o cunoaștere prin întrebare, prin cercetare
ἱστορικός = I. exact, precis, bine-informat; II. istoric
ἱστορέω ⇒ ἱστορία ⇒ ἱστορικός ⇒ ἱστορικήν = I. exactă, precisă, bine-informată; II. istorică
ἱστορικήν ὀνομασίαν = istorica (ἱστορικήν) denumire (ὀνομασίαν) = I. denumirea exactă, precisă, bine-informată; II. denumirea istorică = numele cu care este denumit în istorie cineva sau ceva
Preot prof. dr. IOAN RĂMUREANU, Preot prof. dr. MILAN ȘESAN, Preot prof. dr. TEODOR BODOGAE, ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ. VOL. I (1-1054). TIPĂRITĂ CU BINECUVÎNTAREA PREA FERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. EDIȚIA A III-A REVĂZUTĂ ȘI COMPLETATĂ, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, BUCUREȘTI, 1987, pp. 341-351:
Una dintre „’toate confesiunile (mărturisirile de credință) creștine eterodoxe (non-orthodoxe, eretice)’ cu care Biserica Ortodoxă nu se află în comunine” a fost și este confesiunea (mărturisirea de credință) a lui Nestorie anatematizată (neacceptată de Biserica lui Dumnezeu) la Sinodul III Ecumenic (https://graiulortodox.wordpress.com/2014/09/20/223-cele-9-sinoade-ecumenice-ale-bisericii-ortodoxe-universale-si-minunile-care-s-au-intamplat-stalpii-si-fortificatiile-ortodoxiei/) și este cunoscută în istorie ca nestorianism = are denumirea istorică de nestorianism.
Preot prof. dr. IOAN RĂMUREANU, Preot prof. dr. MILAN ȘESAN, Preot prof. dr. TEODOR BODOGAE, ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ. VOL. I (1-1054). TIPĂRITĂ CU BINECUVÎNTAREA PREA FERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. EDIȚIA A III-A REVĂZUTĂ ȘI COMPLETATĂ, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, BUCUREȘTI, 1987, pp. 341-351:
Preotul Prof. Dr. IOAN RĂMUREANU, ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, pp. 150-156:
Istorica denumire a „’confesiunii (mărturisirii de credință) creștin eterodoxe (non-orthodoxe, eretice)’” a lui Nestorie, cu care Biserica Ortodoxă nu se află în comunine” și pe care Biserica Ortodoxă nu o acceptă (anatematizată la Sinodul III Ecumenic: https://graiulortodox.wordpress.com/2014/09/20/223-cele-9-sinoade-ecumenice-ale-bisericii-ortodoxe-universale-si-minunile-care-s-au-intamplat-stalpii-si-fortificatiile-ortodoxiei/), este nestorianism.
În paragraful 6 al documentului oficial al ‘Sfântului și Marelui Sinod Panortodox’ din Creta, intitulat „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” stă scris:
în limba greacă:
http://theolcom.ru/images/2016/3.Σχεσεις_της_Ορθοδοξου_Εκκλησιας_προς_τον_λοιπον_χριστιανικον_κοσμον.pdf
în limba engleză:
http://theolcom.ru/images/2016/3.Relations_of_the_Orthodox_Church_with_the_Rest_of_the_Christian_World.pdf
în limba rusă:
http://theolcom.ru/images/2016/3.Отношения_Православной_Церкви_с_остальным_христианским_миром.pdf
în limba franceză:
http://theolcom.ru/images/2016/3.Les_relations_de_l'Église_orthodoxe_avec_l'ensemble_du_monde_chrétien.pdf
Din paragraful 6 al documentului oficial al ‘Sfântului și Marelui Sinod Panortodox’ semnat în Creta, în anul 2016, intitulat „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” cităm următoarea propoziție:
Propoziția de mai sus, mărturisită prin semnătură la sinodul din Creta, este o sumă de minciuni (pan-minciună) împrotiva Duhului Adevărului = sumă de minciuni (pan-minciună) împrotiva Duhului Sfânt = sumă de hule (pan-hulă) împrotiva Duhului Adevărului = sumă de hule (pan-hulă) împrotiva Duhului Sfânt deoarece hulește cuvintele grăite de Duhul Sfânt prin Sfântul Apostol Pavel: Nu vă înjugați la jug străin cu cei necredincioși, căci ce însoțire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtășire are lumina cu întunericul? Și ce învoire este între Hristos și Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce înțelegere este între templul lui Dumnezeu și idoli? Căci noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis că: „Voi locui în ei și voi umbla și voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul Meu” (II Corinteni 6, 14-16) față de care Biserica, adică Hristos, S-a pronunțat și Se pronunță în mod categoric (Matei 12, 32; Galateni 1, 8-9).
Din suma de erezii (pan-erezia) citată mai sus rezultă că:
de unde rezultă și erezia că:
Cred și mărturisesc, cu durere și cu milă, împreună cu Sfântul Părinte Cuvios Maxim Mărturisitorul, cu Sfântul Părinte Ierarh Chiril al Ierusalimului (Alexandriei) și cu toți Sfinții Părinți întruniți la Sfântul Sinod Ecumenic al III-lea, că Biserica Ortodoxă nu a acceptat și nu acceptă, a anatematizat și anatematizează mărturisirea de credință creștin heterodoxă (non-orthodoxă, eretică) a lui Nestorie, a cărui istorică denumire este de nestorianism, alături de toate celelalte mărturisiri de credință creștin heterodoxe (non-orthodoxe, eretice), și pe toți cei care o acceptă, le acceptă și o urmează, le urmează fie prin cuvânt, fie prin scris, fie prin semnătură, fie prin comuniune liturgică cu cei menționați anterior, lucru confirmat și de Sfânta Tradiție a Sfintei Biserici Ortodoxe, Biserica lui Dumnezeu Cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică.
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XI-a
PG 87, col. 2872 B-C-D, 2873, JOANNES MOSCHUS, MONACHUS ET EREMITA, Pratum spirituale, ex Suplemento Ducæ et Cotelerii Monumentis, CAPUT XXVI:
https://books.google.ro/books?id=CMHUAAAAMAAJ&hl=ro&pg=PA2871#v=onepage&q&f=false
https://books.google.ro/books?id=CMHUAAAAMAAJ&hl=ro&pg=PA2887#v=onepage&q&f=false
PG 87, col. 2900, 2902 A-B-C, JOANNES MOSCHUS, MONACHUS ET EREMITA, Pratum spirituale, ex Suplemento Ducæ et Cotelerii Monumentis, CAPUT XLVI:
https://books.google.ro/books?id=CMHUAAAAMAAJ&hl=ro&pg=PA2900#v=onepage&q&f=false
https://books.google.ro/books?id=CMHUAAAAMAAJ&hl=ro&pg=PA2906#v=onepage&q&f=false
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XII-a
Holy John Moschus:
https://en.wikipedia.org/wiki/John_Moschus
John Moschus, Spiritual Meadow, Chapter XXVI. The life of brother THEOPHANES and his marvellous vision, and of communicating with heretics
http://vitae-patrum.org.uk/page142.html
John Moschus, Spiritual Meadow, Chapter XLVI. The wonderful vision of abba CYRIACUS of the Laura of Calamon, and the two books of the ungodly Nestorius.
http://vitae-patrum.org.uk/page144.html
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XIII-a
Блаженный Иоанн Мосх, Луг духовный: Достопамятные сказания о подвижничестве святых и блаженных отцов, Луг духовный: Сибирская Благозвонница; М.; 2010, ISBN 978-5-91362-327-0, p. 77:
http://predanie.ru/ioann-mosh-prepodobnyy/lug-duhovnyy/
[audio src="http://predanie.ru/download/uploads/ftp/ioann-mosh-prepodobn/lug-duhovnyy/026.mp3" /]
Блаженный Иоанн Мосх, Луг духовный: Достопамятные сказания о подвижничестве святых и блаженных отцов, Луг духовный: Сибирская Благозвонница; М.; 2010, ISBN 978-5-91362-327-0, p. 106:
[audio src="http://predanie.ru/download/uploads/ftp/ioann-mosh-prepodobn/lug-duhovnyy/046.mp3" /]
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XIV-a
Saint Jean Moschus:
https://wikimonde.com/article/Jean_Moschus
NIHIL OBSTAT: Lutetiae Parisiorum die 17a julii 1946. R. D’OVINCE, s. j. IMPRIMATUR: Lutetiae Parisiorum die 24a julii 1946. A LECLERC, v. g., SOURCES CHRÉTIENNES. Collection dirigée par H. de Lubac, S. J., et J. Daniélou, S. J., JEAN MOSCHUS, LE PRÉ SPIRITUEL. INTRODUCTION ET TRADUCTION DE M.-J. ROUËT DE JOURNEL, S. J., LES ÉDITIONS DU CERF, 29, BD DE LA TOUR-MAUBOURG, PARIS, pp. 65-67:
NIHIL OBSTAT: Lutetiae Parisiorum die 17a julii 1946. R. D’OVINCE, s. j. IMPRIMATUR: Lutetiae Parisiorum die 24a julii 1946. A LECLERC, v. g., SOURCES CHRÉTIENNES. Collection dirigée par H. de Lubac, S. J., et J. Daniélou, S. J., JEAN MOSCHUS, LE PRÉ SPIRITUEL. INTRODUCTION ET TRADUCTION DE M.-J. ROUËT DE JOURNEL, S. J., LES ÉDITIONS DU CERF, 29, BD DE LA TOUR-MAUBOURG, PARIS, pp. 90-92:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XV-a
Sfântul Ioan Moshu:
https://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Moshu
IOAN MOSHU, LIMONARIU SAU LIVADA DUHOVNICEASCĂ. Traducere și comentarii de pr. prof. dr. T. BODOGAE și D. FECIORU, EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ALBA IULIA, 1991, CAPITOLUL 26. VIAȚA FRATELUI TEOFAN, MINUNATA LUI VEDENIE ȘI DESPRE PĂRTĂȘENIA CU ERETICII, pp. 42-43, 213:
IOAN MOSHU, LIMONARIU SAU LIVADA DUHOVNICEASCĂ. Traducere și comentarii de pr. prof. dr. T. BODOGAE și D. FECIORU, EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ALBA IULIA, 1991, CAPITOLUL 46. MINUNATA VEDENIE A LUI AVVA CHIRIAC DIN LAVRA LUI CALAMON ȘI DESPRE CELE DOUĂ CĂRȚI ALE NELEGUITULUI NESTORIE, pp. 60-61, 215:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XVI-a
Sfântă și prea folositoare carte ce cuprinde întru sineș viețile sfinților din luna lui ianuarie, În Sfânta Mănăstire Neamțul, 1812, Viiața cuviosului Maxim mărturisitoriului, fila 247 (CRV 817 – Pagina 498):
http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/-?func=dbin-jump-full&object_id=320455&silo_library=GEN01
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
VIEȚILE SFINȚILOR PE LUNA IANUARIE RETIPĂRITE ȘI ADĂUGITE CU APROBAREA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DUPĂ EDIȚIA DIN 1901 – 1911. EDIȚIA A II-A, EDITURA EPISCOPIEI ROMANULUI, 2001, LUNA IANUARIE. ZIUA A DOUĂZECI ȘI UNA. CUVIOSUL MAXIM MĂRTURISITORUL ȘI MUCENICUL, pp. 468 – 469:
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Sfântul Maxim Mărturisitorul (580 – 662) și tovarășii săi întru martiriu: papa Martin, Anastasie Monahul, Anastasie Apocrisiarul. „Vieți” – actele procesului – documentele exilului. Traducere și prezentare diac. Ioan I. Ică jr., DEISIS, Sibiu, 2004, Actele procesului Sfântului Maxim Mărturisitorul și ucenicilor lui. Discuțiile de la Bizya și Rhegium (august – septembrie 656), pp. 164 – 165:
ApreciazăApreciază
IIC XC + NIKA
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte !!!
Partea a XVII-a
Sfânta Scriptură, 1988, Cartea Sfântului Proroc Iezechiel, Capitolul 33:
Că mila și adevărul iubește Domnul; Dumnezeu har și slavă va da. Dumnezeu nu va lipsi de bunătăți pe cei ce umblă întru nerăutate. (Psalmul 83, 12)
[Dragostea] Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. (1 Corinteni 13, 6)
ApreciazăApreciază
Pingback: Trebuiau să fie caterisiți demult episcopii eretici din Bisericile oficiale | ganduri din ortodoxie
Pingback: Erezia ecumenismului nu a inceput de la pseudo-sinodul din Creta – Lucrurile erau extrem de grave si inainte | ortodoxiadreaptacredinta