Pacate impotriva Duhului Sfant si nerespectarea invataturii Sfintilor

Sfântul Evanghelist Matei cap 12. 

”31. De aceea vă zic vouă: Orice păcat și orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta.
32. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.”

Sfântul Ignatie Briancianinov p 74
PREDICI
Editura sophia 2008.

„Ce înseamnă a urma lui Hristos? Înseamnă a cerceta și a-ți însuși învățătura Evangheliei, a avea Evanghelia ca singur îndreptar al lucrării minții, al lucrării inimii, al lucrării trupului. Înseamnă a-ți lua felul de a gândi din Evanghelie, a-ți rândui simțirile inimii potrivit Evangheliei și a sluji drept chip viu al Evangeliei prin toate faptele, prin toate mișcările tainice și vădite. De o asemenea urmare a lui Hristos este în stare, repetăm, numai acela care, fugind de amăgirea <prin smerenie>, a hotărât să dobândească adevărata smerită cugetare acolo unde odihnește ea, în ascultarea și supunerea față de Dumnezeu. Cel ce a intrat în supunerea față de Dumnezeu unită cu deplina lepădare de sine, care și-a luat crucea sa, a recunoscut și a mărturisit această cruce ca fiind a sa.”

Mai jos este scrisoarea trimisa redactiei , a unui monah

”Fraților, bun lucru și mântuitor este mărturisirea, dar vă rog să vă lăsați călăuziți de înțelepciunea dumnezeiască cu mult mai mult decât cea omenească, care ne umple de trufie și de dispreț. Înțelepciunea dumnezeiască ne învață că nu doar ecumenismul este o prăpastie în calea mântuirii, ci, așa cum spun Sfinții Părinți, chiar de ai împlini toate poruncile, dar una o calci, te numești călcător de poruncă. Așadar, nu doar ecumenismul este un rău cumplit; ci și împărtășirea iresponsabilă cu Sfintele Taine, unde creștinii noștri se împărtășesc foarte des fără pocăința absolut necesară; apoi, tot un rău cumplit este și faptul că, creștinii se cramponează efectiv de „sfinții” contemporani, și asta pentru că le convine de minune învățătura lor nesănătoasă, și încă un alt lucru, de fapt cel mai grav, este hula împotriva Duhului Sfânt! Ce vreau să spun? Ei bine, cei ce hulesc pe Dumnezeu nu sunt doar ereticii, ci și cei dreptslăvitori, care din pricina grozavei neștiințe, declară fără nici o reținere, sfinți, pe toți acei povățuitori pe care lumea i-a încununat cu laude răsunătoare! Ce-i asta? E amăgire de sine, e înșelare. E de dorit ca toți să fim sfinți, după poruncă sfântului Apostol Petru: „Fiți sfinți, pentru că Eu sunt sfânt”, (1 Petru 1-16), dar a afirma, a aclama că cutare preot e sfânt, este cea mai cumplită trufie din partea noastră, este hulă împotriva Duhului Sfânt!
Sfințenia este un atribut doar a lui Dumnezeu, e de competența doar a lui Dumnezeu, o dă doar Dumnezeu. Noi judecăm după fața omului, Dumnezeu judecă dupa adâncurile inimii. Se cuvine ca noi, cei dreptslăvitori, să fim cu adevărat binecredincioși până la capăt, arătând un gram de smerenie față de Domnul Dumnezeu, și cu fruntea plecată am putea spune fiecare dintre noi: Tu Doamne, care știi adâncurile inimii, și cele nepătrunse de mintea noastră foarte limitată, Tu Doamne știi dacă cineva e bineplăcut înaintea Ta.
Până la urmă e vorba de un gram de bun simț! Nu poți să-L dai deoparte pur și simplu pe Domnul Dumnezeu și să strigi tu sus și tare că cutare parinte e sfânt! Aceasta-i hulă împotriva Duhului Sfânt, care nu se iartă nici în veacul acesta nici în cel ce va să fie. Un eretic dacă se întoarce la credință, și face pocăință adevărată, are șanse de mântuire; dar ce te faci cu creștinii dreptslăvitori care știu ei, sigur și precis, că cutare preot e sfânt!!!
   „Nu vă amăgiți: Dumnezeu nu se lasă batjocorât; ceea ce va semăna omul aceea va și secera.” ”
Sf Apostol Pavel ~ Galateni 6,7

Nota redactie:

Dupa cum se observa, ia amploare un nou fenomen: am ajuns sa facem sfant pe orice duhovnic contemporan, desi Dumnezeu inca nu i-a proslavit, iar faptele acestor duhovnici tind mai mult spre diferite inselari decat spre sfintenie. Acest lucru se intampla fiindca nu avem ca temelie invatatura lui Hristos si nu cunoastem Canoanele. Dupa cum scrie in Sf Scriptura si dupa cum ne invata Sfintii, a face sfant pe cineva inaintea proslavirii de catre Dumnezeu, este hula impotriva Duhului Sfant, indiferent cat de bun si ce fapte bune a facut acel duhovnic. Daca mantuirea este extraordinar de grea pentru un mirean simplu, cu atat mai mult este pentru un preot, deoarece dansul raspunde de sufletele ucenicilor, si daca pe 99 ucenici ii invata cum trebuie dar pe unul nu, greu raspuns va da la judecata. Sfantul Ioan Gura de Aur |:„Voi n-aveți grijă decât de voi înșivă și dacă vă purtați bine, voi n-aveți de dat seamă pentru alții. Dar un preot, un păstor, dacă se mulțumește să trăiască numai el bine, dacă n-are o grijă destul de mare de voi și de toți cei ce-i sunt încredințați lui, el va merge în iad cu cei răi; adesea el piere, nu pentru greșalele sale proprii și pentru păcatele lui, ci pentru ale altora, dacă n-a făcut tot ceea ce-i stă în puterea sa ca să-i îndrepte.” Lumina Sfintelor Scripturi vol 2  Editura Anestis 2008. p 637

Cu atat mai mult daca mantuirea este foarte grea pentru toti, cum sa vorbim de sfintenia duhovnicilor din ziua de azi , cand se vede la tot pasul in ce pacate stau mirenii. La ora actuala, aproape nimeni nu mai vorbeste de un subiect arzator cum este Impartasania cu pacate opritoare sau deasa. Un duhovnic Sfant, nu are voie sa omita un asemenea subiect, deoarece acest subiect ia parte ca si lupta impotriva ecumenismului, a cipurilor, a inselarilor etc la mantuirea omului. Faptul ca unii duhovnici se impotrivesc la aproape toate relele iar pe unul il trateaza cu indiferenta sau deloc, arata ca nu putem vorbi de Sfintenia aceluia. ”Ca oricine va pazi toata legea si va gresi intr-una, s-a facut tuturor vinovat” (Epistola a Sf Ap Iacov cap2, ver 10)

19.”Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, și va învăța așa pe oameni, foarte mic se va chema în Împărăția cerurilor; iar cel ce va face și va învăța, acesta mare se va chema în Împărăția cerurilor.” Sfântul Evanghelist Matei (cap 5)

Iar cel ce nu se va lăsa (şi nici nu va rămâne) prins în nicio capcană  a diavolului pînă la sfârşitul vieții sale, acela se va mântui! („Cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui” (Matei 24, 13))

O alta incalcare a Invataturii Sfintilor Parinti este si faptul ca unii dintre mirenii intelectuali  sunt lasati in locul preotilor sa predice, desi nu exista nici o situatie exceptionala, adica sa nu mai fie preoti, sau sa fie preoti dar nu pot sa predice din anumite motive. Uitati ce ne invata Sf Ioan Gura de Aur cu privire la acest lucru:  „Pentru a face față tuturor acestor greutăți, nu i s-a dat PREOTULUI alt ajutor decât ajutorul cuvântului. Dacă este lipsit de puterea cuvântului, atunci sufletele credincioșilor săi, – vorbesc de credincioșii mai slabi în credință și mai iscoditori – nu vor avea o soartă mai bună decât corăbiile veșnic amenințate de furtună. De aceea PREOTUL trebuie să facă totul ca să dobândească această putere, puterea de a predica.” p 644
„Dacă păstorul nu știe să combată bine toate aceste rătăciri diavolești, lupul poate mânca, cu o singură rătăcire, cele mai multe oi.” p 646.
Lumina Sfintelor Scripturi vol 2
Editura Anestis 2008.

Canonul 64 de la Sinodul 6 ecumenic ne arata ca doar preotii si episcopii pot predica, nicidecum mirenii: ” Cum ca nu se cuvine mireanului a porni cuvant in public, sau a invata, insusindu-si de aici lui-si dregatorie dascaleasca , ci a urma randuielii celei predate de Domnul, si a deschide urechea la cei ce au luat Darul invatatorescului cuvant, si a se invata de la dansii cele dumnezeiesti.Ca intr-o Biserica osebite madulare a facut Dumnezeu, dupa glasul Apostolului(1 Corinteni 12,27). Pe care Teologul Grigorie aratat talcuind pe randuiala cea intru acestea o arata zicand: ,,Pe aceasta randuiala sa o cinstim fratilor, aceasta sa o pazim.Unul oricare fie ureche. Iar altul limba;unul mana; iar celalt altceva.Acela invete;iar acesta invata-se;si dupa putine;si cel ce se invata(fie )intru buna supunere, si cel ce da intru blandete; si cel ce slujeste intru osardie; sa nu fim toti limba, parte cea prea gata; ca, au doar, toti sunt Apostoli? Au doar, toti prooroci; au doar toti talcuitori? Si dupa oarecare: Ce te faci pe tine oaie fiind? Ce te faci cap, picior fiind? Ce te apuci a comendui osti, fiind randuit intre soldati? Si aiurea intelepciunea porunceste: nu fii grabnic in cuvinte, nu te intinde impreuna cu bogatul sarac fiind; nici cauta a fi mai intelept decat cei intelepti.” (In cuvantul pentru buna randuiala in grairi). Iar de se va prinde cineva stramutand Canonul acesta, patru zeci de zile sa se afuriseasca.

Vedeti si:

https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2017/02/06/sa-fugim-de-toate-inselarile-ca-sa-ne-putem-mantui/

https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2017/03/11/sfintii-parinti-ne-arata-ca-duhovnicii-care-nu-tin-cont-de-sfintele-canoane-vor-ajunge-in-iad/

https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2017/01/25/parintele-xenofont-despre-falsele-minuni/

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Inselari contemporane. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s